Cap 4:Visul

    Chloe

   Cand m-am trezit luni dimineata eram extenuata.Nu reusisem sa inchid vreun ochi azi noapte.Imi tot veneau in minte cuvintele'Trebuie sa ma joc cu cea mai buna prietena a mea,Chloe Masen'.Ma emotionasem asa tare.De la zambete prostesti si saritul pe pat am ajuns la plansete jalnice.Nu amintirile ma extenuau.Ci faptul ca ea nu era aici.Sa ma faca sa rad,sa ma invete lucruri noi si sa 'se joace cu mine'.
     M-am ridicat in fund si mi-am trecut mana prin par.Mhi..Incalcit.Am mormait tampenii despre scoala si m-am dus in baie.20 minute mai tarziu eram imbracata si gata de plecare.Mi-am luat o geanta mica sa pun carnetul si alte chestii marunte si am iesit din casa.Am intrat in masina mamei ce ma astepta.
     Nu am vorbit pana ce am trecut pe strada Annei.In fata casei ei era un camion enorm alb de la 'Mutari'.
     -Ce se intampla aici?am dat glas gandurilor mele.
     Mama incetini si eu m-am uitat spre casa.Oamenii carau cutii enorme din camion in casa.
     -Cred ca cineva a cumparat fosta casa a familiei Brandon.
     -Nu..am soptit.
     Am mai aruncat o privire cand mama dadu curba spre scoala.
     Nu voiam sa ma scol din pat si sa vin la scoala pentru 'a nu face scoala'.Acum se incheiau medii,ascultari pe ultimul moment...Ceea ce imi aminteste....
     -Ma asculta la engleza!!am tipat eu smulgand centura de siguranta.Domnul Cook ma va ucide...
     Mama rase.
     -Daca ii raspunzi si tu frumos iti va pune nota mare..
     -Mhii...
     Am fugit pana la clasa mea si am intrat exact la tanc fiindca dupa mine intra profesorul.Am intrat in Iad.


    *


    -Masen!ma striga cineva in hol.
     M-am oprit si era sa cad din cauza vitezii cu care mergeam.
     -Chloe!striga Jason aparand in fata mea.Te-am alergat toata scoala.Nu m-ai auzit cand te strigam??
     -Ooh..scuze Jason.Eram cu mintea in departare.
     -Aha...Pot sa te conduc acasa?
     -Ok..
     Am iesit din scoala si am pornit spre casa mea.Mama nu putea veni acum dupa mine oricum.
     -Decii...Sambata fac o petrecere de sfarsit de scoala la mine acasa.Vrei sa vii?
     -Mi-ar placea,am spus absenta.
     -Dar ce-ai patit?ma intreba punandu-se in fata mea.
     -Nimic,m-am incruntat eu.Doar ca...Cineva s-a mutat in vechea casa a Annei.
     -Ohh...Vrei sa afli cine?
     -Nu prea vreau sa merg pana acolo..
     -Dar treci in fiecare zi pe langa ea...Daca vrei pot sa ma uit eu cine s-a mutat.
     -Mersi...

    *

    M-am asezat pe o banca in apropierea casei Annei in timp ce Jason s-a dus in recunoastere.L-am vazut dand coltul la casa Annei si de acolo trebuia sa astept.Nu dura mai mult de 10 minute si il vad venind.
     -Ei?
     -E un tip....Dar e ciudat.Locuieste singur.E de varsta noastra.L-am invitat la petrecerea de sambata.
     -Cum il cheama?
     -Eric nu-stiu-cum...Nu i-am memorat numele.De fapt nu cred ca mi l-a spus,zise el ganditor.
     -E frumos?l-am tachinat eu.
     -De ce?Te intereseaza?intreba el incruntat.
     -Glumeam,am ras eu.Acum...hai la florarie!
     -Nu trebuia sa ajungi acasa cumva?
     -Pai cam da...am spus facandu-i cu ochiul.
     El zambi sub mustata.

     ~
     Am intrat in padurea deasa si intunecata.Stiam ca ma astepta ceva sau cineva acolo.M-am uitat in jos si am vazut ca eram cu picioarele desculte si eram imbracata in hainele mele de dormit.Surprinzator nu ma dureau picioarele cand calcam pe frunze si crengi uscate.Am mai mers cativa metri si m-am oprit fara vreun avertisment.
     M-am uitat in jurul meu,unde erau numai copaci.Nu imi faceam griji ca m-am ratacit.Stiam ca trebuia sa astept pe cineva.Dar pe cine?
     -Chllooeee...murmura vantul in urechea mea.
     M-am intors in cealalta parte si in departare am vazut o lumina.Picioarele mi s-au miscat involuntar si am mers ca teleghidata spre acea lumina.
     Lumina ma ducea spre o poiana,iar in mijlocul poienii statea cineva in picioare,privind spre cer.Poiana era luminata ca zici ca era ziua.Deodata incepu sa ploua peste el.Ploaia marunta si linistita nu ajungea la mine.Picioarele mi s-au miscat iar involuntar si m-au condus spre el.Se bucura de ploaie de parca el o realizase.
     Ma auzi venind spre el si s-a intors spre mine.
     -Chloe Masen?sopti vocea lui ingrijorata.
     Atunci covorul de frunze uscate disparu de sub picioarele mele si m-am trezit transpirata in patul meu.
     ~
     Ce naiba a vrut sa insemne visul asta?

                                      


   *


    Mai tarziu in acea zi eram in bucatarie holbandu-ma obosita prin frigider.Azi ne daduse drumul pe la 11 de la scoala si nu apucasem sa mananc dimineata.Acum muream de foame.Am vazut in congelator cartofi congelati si am scos-o pe chiuveta.Sper sa nu incidiez casa daca fac niste amarati de cartofi prajiti.
Am aprins aragazul si am pus tigaia mea speciala pentru cartofi la incalzit.Am pus uleiul,atenta sa nu sara pe mine apoi am pus cartofii in ea.Putine condimente si am pus capacul.Peste 15 minute eram asezata cu o farfurie de cartofi pai in fata.Am gustat unul.Mda..hai ca mi-a iesit.
     Naa!!'Uite Anna ca am gatit si eu ceva!'am tachinat-o imaginar.Ea mi-ar fi raspuns:'Da dute tuu ca asta nu e mancare!!'Si eu i-as fi zis...'E si asta un inceput.'
     M-am intristat iar.'Off Chloee!'gandi partea mai ciudata a creierului meu numita constiinta.'Nu mai suferi atat!'...Pe bune...vocea asta seama cu a Annei.
     'Da mai taci odata femeie!!Gandeste-te si tu la...mmm...frumosul de Jason...'
     Mda....Jasonnn...cu freza luii....'sexy'....Nu ma intrerupe din gandire!!Si ochii....'Doua oceane in care sa te pierzi'.Telenovelisto!Ea nu a mai spus nimic.
     Am pufnit in ras cand mi-am dat seama ca vorbeam..adica gandeam singura.Cat de penibila pe o scara de 1 la 10 as fi?Da!!In varful ei cu siguranta...
     Odata ce am terminat de mancat am strans masa,am spalat farfuria si m-am dus in camera mea.Aveam nevoie de o distragere.Jurnalul Annei nu imi rezolva problema..Am deschis in cele din urma laptopul.Pe ecran inca trona o poza cu mine si Anna.Si inca nu vreau sa o schimb.Chiar daca ma doare cand o vad...
     Am deschis un folder si l-am redenumit ca 'Something.'.Acolo am deschis un document word si am pus ca titlu:'Amara moartea'.Versurile poeziei erau demult in capul meu.Aveam si eu o sansa sa le scriu.Dupa multa chinuiala si multe apasari pe tasta 'Delete' am reusit ceva.De obicei nu eram asa de...asa:


'Din mandra faptura ce ai fost
Ce jalnica faptura ai ramas!
Ce viata,cati ani ce ai trait
Intr-o secunda ti-a fost luat

Intr-o secunda ai revazut
Firul divin al vietii tale
Amar e gustul mortii tale
Amare-s amintirile.

Fara preludiu,fara a-ti fi teama
Te-ai jucat prea mult timp
Pe post de ripostant
Acum ai ajuns un condamnat.

Intr-o secunda ai ramas
Doar un fir de praf marunt
Intr-o secunda te-a furat
A ta dusmana-moartea.'

    Am oftat.Cat de imprevizibila putea fi moartea.Am mai stat doua secunde apoi m-am lasat sa cad din pat.Atat imi era de lene.Am vazut in colt cutia cu lucrurile Annei si m-am tarat,la propriu,spre ea.M-am ridicat in fund si am scos de acolo albumul nostru.
     Prima poza era cu noi doua in oglinda.Apoi urma o serie de poze facuta in padure.Ne-am amuzat mult facand-o.Ne-am suit in copaci si ne-am strambat in obiectivul aparatului.Chiar cazusem in fund si pentru rusinea mea mi-a facut o poza.Care are si locul ei pe aici.
     Dupa ce m-am uitat la intreg albumul,rememorand minunatele momente petrecute impreuna mi-am amintit ca aveam inca niste poze pe propriul aparat Nikon.L-am gasit exact unde il lasasem,adica in cutia lui.Le-am scos repede pe laptop si le-am deschis pe fiecare in parte.Erau din penultima zi petrecuta cu Anna,intr-o zi de scoala.Spre surpriza mea,ultimele erau cu Anna,singura.Mai obisnuia sa isi faca poze prostesti si ei chiar ii iesea.
     Si ia te uita!Ultima poza era cu Jason.Poza era facuta cel mai probabil din camera Annei,fiind de sus.Jason si-a pus mana la fata.Era adorabil si asa.Dar ia stai asa.Poza era facuta in aceeasi zi.Si eu stiam ca Jason venise in ultima zi cand am vazut-o...Nu am mai stat pe ganduri si am dat 'Apelare' pentru Jason.L-am rugat sa ne intalnim in parcul din apropierea casei Annei.M-am schimbat si eu repede in ceva comod si practic am zburat pe usa.
     Nu l-am asteptat mult ca isi facu aparitia.
     -Hei Chloe.
     -Umm...buna Jason.
     S-a asezat langa mine pe banca confuz.
     -De ce m-ai chemat?
     -Pai...tocmai ce ma uitam prin albumul cu poze al Annei si mi-am amintit ca aveam si eu niste poze pe aparatul meu.Le-am scos si ultima poza este una cu tine,facuta de la geamul ei.Mie de ce nu mi-ai spus ca esti in oras?
     -Nu credeam ca e asa important..
     -Si de ce erai la Anna?am intrebat deja iritata.
     -Aa..uite..Anna planuia ceva.Ceva ca tu sa nu stii.O intalnire dubla.
     -Si ea cu cine se intalnea?
     -Un prieten de al meu.Ma mir ca nu ti-a zis.Deci in ziua aia m-a chemat sa vorbim.
     -Sigur e asa?am intrebat nesigura.
     -Nu te-as minti despre ceva atat de important.
     -Si pana la urma de ce nu a mai fost o intalnire dubla?
     -Si-a dat seama ca 'prietenul' ala al meu e atat de tembel pe cat e de chipes,chicoti el.
     -Aha..Ok.
     -Vrei sa ne mai plimbam?
     -Nu..Mi-e rau putin.Poti sa ma conduci acasa?
     -Ok.
     Am mers incet spre casa mea.Cand am trecut pe langa casa Annei in gradina era cineva.Probabil noul tip.
     -Buna Eric!striga Jason la tip atragandu-i atentia.
     Acesta se ridica si veni spre noi.
     -Aa...Buna Jason.
     Isi scoase ochelarii de soare ce ii purta si se uita spre mine.
    -Eu sunt Eric Kenway.Tu esti..?
     Am inmarmurit.Aseara il visasem pe Eric Kenway.