Louise

Louise

joi, 7 iulie 2011

Cap 1:Supravietuire

         Chloe.

    Am ramas cu privirea atintita pe numele ei,scris cu negru,pe piatra funerara.In mintea mea era un amalgam de imagini,de amintiri cu Anna.Nici nu ii puteam gandi numele ca simteam un junghi in inima.Alte lacrimi s-au format si de data asta le-am lasat sa curga.Ma abtinusem prea mult timp.Trebuia sa ma descarc cumva.
    Eram singura in cimitir de mult.Ramasesem doar eu...cu ea.Ceremonia se terminase de mult si toti au plecat.Inca aveam in mana un trandafir galben.De ce galben?Pentru ca asa ii placea ei.Ii placea sa fie diferita.Sa fie unica.
    Mi-am indreptat spatele si m-am pus in genunchi langa...EA.Am asezat trandafirul si mi-am sters lacrimile cu maneca sacoului ce il purtam.
    Ma gandeam la prostiile cele mai mici care au dus la asta.Imi amintesc perfect ziua in care am vazut-o ultima data.Si mai ales...prostia ce am facut-o atunci.

    ~Flashback~
   
   Am apasat butonul mic si albastru si se auzi cunoscutul sunet al soneriei.
    -Hei Chloo!!facu Anna imbratisandu-ma.Intra!
    -La ce film ne uitam?am intrebat-o eu.
    -Am o lista intreaga.Vino sus!
    Am fugit pe scarile ei in forma de spirala,pana in camera ei.
    Rozul era peste tot in camera ei de mi se facea rau.Dar pe ea nu o deranja.
    Se uita ca de obicei in oglinda de pe usa aranjandu-si parul blond si drept.Ne-am asezat pe burta pe patul ei mare si moale si ea mi-a aratat niste filme noi,din care sa alegem.
    Ne-am hotarat asupra filmului 'Turistul'.Eram fane Johnny Depp,ce naiba.
    Cand se terminase filmul se facuse deja 16 si trebuia sa ma intalnesc cu Jason.
    -Nu mai stai?Planuiam sa facem karaoke,spuse Anna suparata.
    -Dar....De abia a venit de la bunicii lui.Nu l-am vazut de o saptamana...
    -O sa ma plictisesc...ofta ea.Poate o chem pe Jenny la mine.Nu e chiar asa...
    -AAAA!!Diabolica!!!am spus eu.Ti-am zis povestea.
    Povestea era ca o invitasem pe fata asta o data la mine sa vedem un film cu alte fete si ea statea singura si nu baga pe nimeni in seama.O speriase pe mama cand a spart un pahar si nu s-a scuzat sau ceva,a plecat izbucnind in plans spre casa.Ciudata.Cred ca era posedata sau ceva de genul.
    -Offf....
    -Daca te vei plictisi asa de tare dute si tu in padure,am glumit eu.
    -Mmmm....Nu-i o idee rea....
    -Oo taci!Pa!!am spus zburand pe scari.
    Din spate am auzit:
    -Vezi sa nu-ti mai comanzi pizza si sa...
    -Da mama!!Nu prea stiu sa gatesc ai uitat?am ras eu iesind neasteptand raspunsul.
    I-am auzit din urma rasul copilaros.
   
    ~End of Flashback~

    Daca nu as fi vorbit de padure,atunci ea nu s-ar fi dus si nu s-ar fi ratacit.Nici macar nu ni s-a dat voie sa ii vedem fata.Doctorul de la morga nu ne-a dat voie.Nici macar sotilor Brandon.
    Am auzit un tunet si m-am uitat spre cer.Deodata,a inceput sa ploua.Si nu picaturi mari,ca de obicei.Aceasta era o ploaie marunta.Erau...lacrimi.Mi-am imbratisat corpul cu mainile si am stat in ploaie,plangandu-mi amarul si injurandu-ma de zeci de ori cum de putusem sa fac asta?

    *

    Dimineata urmatoare ma simteam oribil.Ma durea capul in ultimul hal si corpul imi era amortit.Lacrimi noi s-au format in ochii mei cand am realizat ca nu era un vis.Anna e moarta.
    M-am schimbat mecanic si am coborat jos.La capatul scarilor era o oglinda mare.De fiecare data cand treceam pe acolo ma uitam la mine sa vad daca sunt OK.Dar acum stiam ce aveam sa vad si totusi m-am uitat.Aratam oribil.Cearcane lungi,ochii rosii si fata palida.Mainile imi stateau pe langa corp,inerte.De obicei se jucau cu parul sau ceva.Dar nu acum.Parul meu saten-roscat arata perfect starea mea:drept si pleostit.
    In acel moment mi-am dat seama ca nu voi fi aceeasi.Nu murisem eu,dar ma simteam moarta.Cum puteam trai fara Anna?Am inghitit in sec obligandu-ma sa suport si m-am dus in bucatarie sa iau micul dejun.Mama nu-mi adresa nici un cuvant cat timp facea niste clatite,stiind ca daca vorbea despre Anna,izbucneam in plans sau mai rau,faceam o criza.Am facut cam multe in ultimele 2 zile.
    Ma simteam obosita....Foarte obosita.De parca nu as fi dormit de zile bune.Si asta e de abia prima zi.
    Am iesit o data cu mama si m-am suit in masina sa ma duca la scoala.Eram jalnica sa cred ca voi putea sa rezist la scoala.Ma simteam de parca lumea mea se invartea in jurul ei si acum...pur si simplu....a disparut.
    Nu m-am sinchisit sa-i spun mamei 'la revedere' si am fugit la prima ora,de frica sa vorbeasca cineva cu mine.
    Norocul nu mi-a suras,fiindca exact la usa clasei de biologie,statea Samantha,un fel de regina a scolii.Eu si Anna nu o suportam deloc,motiv pentru care sunt iritata de prezenta ei acum.
    -Aa buna Chloe...spuse ea putin deranjata ca vorbea cu mine.Sa stii ca....regret ca Anna a...
    -Nu o mai spune atunci!i-am taiat-o eu mergand pre locul meu.De parca ti-ar pasa,am soptit pentru mine.
    Chiar stiam ca le parea rau.Dar nu voiam sa aud.
    Am rupt o foaie de caiet si cu un creion am inceput sa schitez ceva.Nu l-am bagat in seama deloc pe profesor.Cand s-a sunat si am dat sa imi strang lucrurile,am observat ca de pe foaie ma privea o schita detaliata a Annei.Ochii mi s-au umezit si m-am grabit spre urmatoarea ora.Nu il vazusem pe Jason inca si nici nu voiam.Ultima data l-am acuzat ca din vina lui a murit ea.Am tipat unul la altul atunci.Nu era iubitul meu.Adica ne intalnisem de cateva ori.Si de fapt...Anna imi facuse cunostinta cu el.Ce ironie...
    Pe hol am observat ca lumea ma evita.Eram bucuroasa pentru asta.Urmatoarele doua ore le-am petrecut schitand diferite Anne in diferite posturi.Chiar reusisem sa printez gropitele ei si zambetul de copil inocent,asa cum ne ziceam noi.Fetele inocente.Am ras in gand la asta.
    Am intrat in cantina si aproape voiam sa ma intorc,la cate fete s-au intors spre mine.Am observat grupul Samanthei uitandu-se cel mai mult din sala,barfind,ca intotdeauna.Numai ca acum...eu eram subiectul discutiei.Ei bine...eu si Anna.
    M-am asezat la rand uitandu-ma in jos,nesuportand soaptele si privirile.Chiar nu isi dau seama ca ii vad si ii aud?
    Am simtit o mana pe umarul meu si m-am tensionat fiindca stiam cine e.M-am intors incet pe calcaie.
    -Chloe,imi spuse numele ca un salut.
    -Jason,de abia am murmurat eu.
    Ochii lui verzi,mai demult zambitori,erau acum intunecati si lipsiti de viata.
    -Imi pare rau,am zis amandoi deodata.
    In ciuda a toate,am chicotit amandoi.
    -Nu a fost vina ta,i-am zis facand un pas sa-mi comand o sticla de apa.
    -Dar nici a ta,spuse ferm.
    Mi-am dat ochii peste cap.Nu nu era vina mea....ca nu eu i-am dat ideea sa se duca in padure.Mda...
    -Nu e vina ta,repeta el.Asa a fost sa fie.
    -Dar de ce ea si nu eu?Oo la naiba...Eu nu fac nimic cu viata asta...Macar ea se ducea de facea Dreptul....iar eu...am lasat un suspin sa iasa,bagandu-mi mainile in parul meu si tragand tare de el.
    -Inceteaza sa te ranesti,spuse stergandu-mi lacrimile proaspete de pe obrajii mei si luandu-mi mainile din par.
    Isi puse bratele in jurul meu si eu l-am lasat sa faca asta.
    -Viata nu e dreapta,am suspinat in tricoul lui.
    Mi-a luat apa si ascunsa la pieptul lui m-a dus afara pe o banca.
    Am ramas pentru restul pauzei acolo,dupa aceea m-a condus la ora.
    Am trecut prin zi ca o moarta-vie.In parcare Jason m-a asteptat si i-am spus ca vreau sa trec pe la mormantul ei ca vreau sa trec in fiecare zi pe la ea si sa-i povestesc cum e lumea mea fara ea.
    Am trecut pe la o florarie si am luat un trandafir,de data asta alb.Puritate.Pentru ea.
    -Buna Anna,am spus asezandu-ma in genunchi,ca ieri.O sa ma auzi des pe aici chiar de iti place chiar daca nu.Am chicotit amar.Oo...e si Jason aici.
    M-am uitat in sus la Jason.
    -Salut-o si tu,l-am certat.
    -Aa salut!facu el punandu-se langa mine.Imi pare rau ca...nu mai esti aici Anna.Iti simtim lipsa.Azi Jenny a facut o criza cand a fost lovita cu mingea.Chiar trebuia sa o auzi tipand,rase el.
    Eu nu am vazut-o pe Jenny.Eram si activa ca sa observ ceva in jurul meu...
    -Nu ar trebui sa razi de psihopati.Ti-ar putea face rau,Jason,i-am zis eu.
    -Oo taci.Eu purtam o discutie aici,spuse si isi indrepta din nou privirea spre numele ei.Am auzit ca voiai sa dai la Drept,incepu el sa vorbeasca din nou cu Anna.Nu te-as sfatui draguta.Unchiul meu e si acum acolo,in al saptelea an si tot nu a terminat.
    -Unchiul tau?Adica acel Richard?am ras eu.E un prost si jumatate.
    Am continuat sa stam acolo si sa vorbim cu Anna.Se simtea bine.Chiar de paream niste nebuni,nu imi pasa.Incepea sa-mi placa cu adevarat de Jason.Deja ma agatam de el pentru supravietuire.Si nu voiam nicidecum sa renunt la el.Cel putin nu acum.


8 comentarii:

Anonim spunea...

no comment:D just like!much:*:*
ZuZy

Anonim spunea...

superb ficul :X:X:X:
Îmi place abia aştept next

Anonim spunea...

super:X
vezi k iau si eu id de la ella
imd ce il gaseste
id meu:"make_my_smile17"
sper sa-mi dai accept

allexandra spunea...

sunt o fraiera dac iti spun ca din vina ta mi s-au umezit ochii?
oricum... super fain

Law spunea...

nu esti:))
ms:P

andreea spunea...

super ficul

eu andreea spunea...

Ce trist ! :(( Imi pare rau pentru ea ca a murit ! abia de a venit acolo si a murit ! chiar imi pare rau !

Miranda. spunea...

am terminat, dar la cat de anormala sunt am intrat sa citesc din nou si las com aici.
mi-a placut muuuult