Louise

Louise

luni, 31 octombrie 2011

Cap 20:Intrebari si raspunsuri


     Chloe

    Am ramas singura dupa ce asistenta mi-a descoperit vizitatorii si i-a dat afara.Nu eram deloc suparata fiindca asa aveam si eu timp sa-mi dau seama daca cei trei sunt sau nu oameni.
    Mi-am luat Iphone-ul de pe noptiera,telefon care mi-l recuperase Jason.Avea cateva zgarieturi pe spate dar aveam sa le acopar cu un marker negru.
    Am dat la Cautare Google si am tastat 'neom'.Asta ar putea sa ma ajute intr-un fel.
    Am gasit pe o pagina un fragment interesant:

    'Neom-Cineva care nu e om.O fiinta supranaturala,cu puteri supranaturale.Ceva ce poate sa existe doar in povesti fantastice.Vampiri,varcolaci,teriantropi,elfi,gnomi,spiridusi si toate celelalte.
    In secolul XXI,aceste fiinte nu se dezvaluie sau nu exista.Cel putin,avem speranta ca ei s-ar putea ascunde si ar trai alaturi de noi in lumea noastra.Toate accidentele,toate omorurile...De unde stim noi ca sunt provocate doar de oameni?'
    M-am gandit la posibilitatea asta.Ca Anna sa fi fost ucisa de una dintre aceste fiinte,lucru ce pare absolut absurd.Dar ar fi si cateva dovezi daca s-ar fi intamplat asa:la momentul uciderii se afla in padure,a fost gasita acolo,nimeni nu a vazut-o cum arata moarta si mai este si Chace Westwick,care imi trimite poze incrimitoare...Si apoi...sunt asemanarile dintre ei trei...Ce ar fi putut sa fie?
    Elfii erau pasnici din cate stiam,si aveau urechi ascutite.Deci nu...Celelalte nu le luam in calcul...Ar mai ramane vampirii,varcolacii,teriantropi.Ce naiba ar insemna 'teriantrop'?Am tastat si acest cuvant si citind definitia dificila am inteles pana la urma ca erau oamenii care se transforma in animale.La fel ca varcolacii,cu exceptia faptului ca teriantropii nu se transforma doar la lumina lunii pline.
    Am cautat in calendar data in care am vazut-o ultima data pe Anna si nu am vazut nimic de nici o luna plina.Deci fara varcolaci sau teriantropi.
    Mai ramaneau vampirii.Dar pe bune...De cand un subiect atat de exploatat in lume ar exista de adevaratelea?E doar putin mai plauzibil ca celelalte fiinte.
    Am dat cautare la 'vampiri' si mi s-a umplut pagina.
    Auzind pasi pe hol,am apasat butonul de blocare si m-am prefacut ca dorm.Era o alta asistenta care venise sa ma trezeasca sa imi dea niste pastile.Eram o actrita desavarsita din pricina jocurilor mele cu Anna,si m-am aratat tare obosita.[Era 00:00]
    Dupa ce a plecat am scos telefonul si am inspectat informatiile.De obicei,lucrurile se repetau.Faptul ca aveau colti,ca erau insetati dupa sange,puternici,neinduratori,criminali innascuti si cateodata chiar frumosi.

    Nu puteam crede posibilitatea asta.Adica...era asa de ciudat,si eram totusi in secolul XXI!
    Fereastra a scartait si s-a deschis larg.Am luminat acolo si nu era nimeni.Vantul imi ciufulea parul si mi se facu frig.Am coborat din pat,cu patura agatata de mine si inainte sa inchid geamul m-am uitat afara.Vantul a incetat deodata si noaptea a redevenit linistita.Ei bine,si asta e ciudat.Am inchis geamul si m-am bagat in patul necunoscut,adormind pe loc.


    Eric(In aceeasi noapte)

    Am iesit din spital alaturi de Liz si luandu-ne ramas bun de la Jason ne-am indreptat spre casa unde statea Chace acum.
    -Nu-mi vine sa cred ce i-a facut!
    -Chloe e desteapta.O sa-si dea seama de tot,i-am zis eu.
    -Ce facem?Il anuntam pe Will?
    -Nu.Nu cred ca ar fi bine sa vina aici.
    Am intrat in padure si aerul rece ne intampina.Desigur,eu si cu Liz nu simteam frigul absolut deloc.
    -Stii?Il cam inteleg pe Chace,am zis mai tarziu.
    -De ce zici asta?intreba Liz sprijinindu-se de un copac.
    -Specia noastra e in pericol din cauza Volturilor.
    -Asta asa e.Dar nu are dreptul sa transforme oamenii in vampiri fara voia lor.
    -E firea lui...Tu stii ce s-a intamplat cu el acum 40 de ani?
    -Nu.Nu a vrut niciodata sa imi spuna.E foarte serios cu privire la asta.Stiu doar ca e vorba de o femeie.
    Chace si femeile...Nu se potriveau cuvintele...
    Ne-am continuat drumul,fugind,pana ce am ajuns la casa veche din padure.
    Am intrat in casa bine-cunoscuta si l-am gasit pe Chace in salonul enorm,acum modernizat(pe vremuri aici se tineau petreceri dansante)asezat pe canapea cu trei fete,muscate de gat,misunand in jurul lui.
    -Aa!tipa Elizabeth acoperindu-si ochii si nasul.Da-le afara pe despuiatele astea!
    Chace pocni din degete si fetele plecara in frigul de afara stand acolo ca niste statui.
    -Chiar trebuie sa profiti de puterea pe care o ai?am intrebat dezgustat.
    -E un dar,zise band dintr-un pahar.

    M-am strambat cand am vazut ca in pahar era sange.Cine stie de unde si cum l-a procurat.
    -Nu spune ca nu ai vrea sa mai simti vreodata caldura sangelui.Dieta vegetariana nu are nici un folos.
    -Ba are,Chace,zise Liz.Ne face sa ne simtim mai putin ucigasi.
    -Ai ucis mai multi decat poti numara pe degete,a acuzat-o el!
    -Vremurile alea s-au dus de mult!marai ea.
    -Bine,bine...nu de asta suntem aici,am intervenit eu.
    -Chiar asa...de ce sunteti aici?
    -De ce ai ranit-o pe Chloe?
    Chace facu semn sa ne asezam.Eu am dat la o parte niste chiloti stralucitori si m-am aseat.
    -Voi stiti deja ce planuiesc.
    Am dat din cap in semn ca 'DA'.
    -Nu aveti cum sa ma opriti,a mai zis.
    -Serios?
    Puteam oricand sa adun o gloata de vampiri si sa-i asalt asupra lui.Avea multi dusmani.Nu faceam asta din cauza lui Elizabeth.
    Lui Chace nu-i pasa ca familia lui Chloe va suferi.
    -Puteti sa incercati,dar pana atunci veninul meu va curge prin venele ei.
    Astfel de amenintari,venite de la Chace,ar trebui luate in serios.
    -Chace...Cu Anna a fost altfel.Chloe si Jason sunt oameni obisnuiti,zise Lizzie.
    Chace dadu nepasator din umeri,luand o gura mica de sange.
    -Ii transform pe amandoi.
    Liz isi arunca mainile in aer,enervata.
    -Nu poti face asta!
    -Ei gata!Ar trebui sa plecati acum.Am treaba cu niste domnisoare fantastice.
    Am oftat la unison cu Liz si ne-am ridicat sa plecam.Ne-am grabit ca sa nu auzim sunete neplacute.
    -Ce ne vom face?
    -Pana la urma il chemam pe Wil...i-am raspuns eu.
    Am luat drumul inapoi spre spital,eu furios,si Liz incercand sa ma calmeze.
    -Inceteaza!Nu vezi ce provoci in jurul tau?ma apuca de umeri zguduindu-ma.

    Nu imi dadusem seama ca eu faceam sa bata vantul si sa ploua asa tare pana cand nu mi-am poruncit mie insami sa incetez.Ce ciudat e sa fii ciudat!


    Chloe

    M-am trezit tarziu in urmatoarea dimineata.Soarele era deja sus,cand ieseam din spital cu mama.Ma externasera deoarece insistasem ca ma simt bine.Nu aveam voie sa mai conduc vreo saptamana si cand am ajuns acasa,mama mi-a spus ca sunt pedepsita.
    Nu am stat mult suparata pe ea,fiindca mi-a adus mancarea la pat si prajiturile preferate,in timp ce ma uitam la un serial pe laptop.Asta da viata...
    Pe la 5,Jason veni la mine,si mama il primi tare bucuroasa.Daca ar sti ea ca el m-a salvat de un presupus vampir ticalos,i-ar cumpara un Ferrari.Nu ma simteam bine sa-mi mint parintii,dar alta alternativa nu aveam.
    Jason s-a intins langa mine in pat,razand de pijamaua mea cu gainuse si pui.Nici nu mai stiu de cand o am,dar era preferata mea.
    Cand veni tata mai pe seara,mama ne chema la cina.Tata si mama ii multumira de mai multe ori lui Jason,pana ce acesta s-a inrosit ca un rac de la atatea complimente si gasi o scuza ca sa plece acasa.L-am condus pana la usa,cat mi se permitea,si l-am sarutat de noapte-buna.Tata,din bucatarie,striga:
    -Nu va aud cum vorbiti!
    Vorbele lui fiind urmate de un plesnet.Era amuzant cand se ciondaneau asa.
    -Sa inchizi fereastra,zise Jason.
    Primul lucru care l-am facut a fost acesta.Apoi am adormit.

    *

    In urmatoarea zi,cand veni iar Jason la mine(asta fiind pe la 3 dupa amiaza)am iesit in curte si ne-am asezat pe o patura.Era o zi senina si calda.Imi adusesem aparatul de fotografiat si Jason a descoperit ca ii place sa-mi faca poze.Asa ca ne-am petrecut dupa amiaza ciondanindu-ne.Imi facuse multe poze,apoi m-am chinuit sa-i fac si eu cu mana stanga.A fost placut sa uitam pentru o clipa de inamicul nostru numarul 1,Chace Westwick.
    Nu am pomenit nimic de faptul ca am cautat informatii si ca cei trei amici ai nostri ar fi vampiri.Tremuram toata doar cand ma gandeam la asta.

luni, 24 octombrie 2011

Cap 19:Dezvaluiri

         [Nota:Scuze de intarziere....Am avut calculatorul stricat,sper sa intelegeti.Am continuat sa scriu pe un caiet si daca vreti capitolul 20(care e scris deja)mai repede lasati un comentariu aici!Sper sa va placa!]




         Jason




    Am condus ca un maniac spre cimitir.Am oprit in fata lui si am sarit din masina,inca incercand sa o sun pe Chloe.Am mers spre mormantul Annei dar nu aveam cum sa vad in intuneric.Apoi,printre sunetele facute de mine am auzit soneria telefonului lui Chloe.M-am luat dupa sunete si am gasit telefonul in iarba.M-am uitat in jur folosind lumina telefonului si am observat pe cineva cu mainile in buzunar privind intr-o groapa.OOOkkkaaayyy....Asta e ciudat.
    Voiam sa spun ceva dar vorbi el primul.Mi-am ciulit urechile ca sa aud.
    -O cauti pe Chloe?Dami voie sa ma prezint...Numele meu este Chace Westwick.
    El se intoarse si eu am venit mai aproape de el.
    -Ce stii de ea?
    -Toate la timpul lor,Sherlock.Lasa-ma sa-ti zic ceva intai.
Avea o infatisare sinistra.
    -Unde e Chloe?am repetat enervat.
    Tipul asta stia de ea,si asta nu era normal.
    -Biineee....daca insisti....Daca spui cuiva de mine,te ucid.Totusi,poti vorbi cu Chloe de mine.Ea mai are putin si stie totul.
    Sa ma ucida?Ce naiba...?Chloe stie totul?
    -E aici,pufni el si imi arata spre locul din fata lui.
    M-am apropiat si am vazut ca ceea ce imi arata era o groapa goala de mormant.
    -Nu e nimic aici.
    -Uite-te mai bine.
    -O Doamne!am zis cand am vazut o silueta in groapa-Chloe.
    -Nu e moarta,am auzit din spate si eu m-am intors.
    Tipul nu mai era acolo.Asta nu conta.Am sarit in groapa si i-am verificat pulsul.Huh...Avea cateva zgarieturi..Cred ca lesinase.Inima imi batea mai sa-mi sara din piept la gandul ca ar fi putut fi moarta.
    Am scos-o din groapa si am sunat imediat pentru o Salvare,apoi pe parintii ei.Am strans-o la pieptul meu,ca sa se incalzeasca,fiindca corpul ii era extrem de rece.Ce naiba cautase in cimitir?
   
    *
   
    Doctorii au dus-o imediat la Urgente,eu ramanand in sala de asteptare.Cu 10 minute in urma venisera si parintii ei.Explicatia mea suna cam asa:
    -M-a sunat si mi-a zis ca e in cimitir,ca se duce pana la mormantul Annei.Deodata s-a oprit din vorbit,si nu am mai auzit nimic.M-am panicat si am plecat imediat spre ea.Si am gasit-o acolo...
    Ma invarteam in cercuri nervos,pana ce tatal ei ma opri si ma izbise nervos pe un scaun.M-am uitat urat la el,dar ma gandeam ca si el era la fel de ingrijorat ca mine.


   


    Chloe


    Era dimineata.Stiam asta fiindca peste tot in jurul meu mirosea a cafea.M-am miscat in patul necunoscut si corpul imi pulsa de durere.Imi aminteam ca cazusem intr-o groapa de mormant.Imi amintesc vag cum se invartea personalul medical in jurul meu.Atunci nu intelegeam.Eu voiam doar sa dorm si ei faceau cea mai mare galagie din lume.Dar ei ma tratasera...de orice ravagii as fi facut corpului meu.
-Chloe?Te-ai trezit?am auzit vocea lui Jason.
El ce cauta aici?Doamne!Sper ca nu si-a petrecut noaptea aici!
Am deschis ochii si i-am inchis la loc cand am vazut soarele.L-am simtit pe Jason ducandu-se sa inchida jaluzelele.
  L-am vazut zambind deasupra mea si instinctiv,colturile gurii mele s-a miscat,provocand si o durere in acelasi timp.


-Cate rani am?
Vocea imi era ragusita,asa ca mi-am dres glasul.Jason arata obosit.Purta un tricou simplu cu niste maimute pe el si blugi jerpeliti,gauriti in genunchi.Da...stilul lui.
-Ai genunchii juliti,zgarieturi pe maini si in plus....
El si-a intins mana sa-mi mangaie obrazul si am vrut sa fac acelasi lucru cu mana mea dreapta,dar cand am ridicat-o am simtit durere si am observat ca era in ghips.
-Si ti-ai rupt mana..
-Auci...m-am plans eu.
Simteam nevoia sa izbucnesc in plans.De ce mi s-a intamplat mie asta?Nenorocitul de Chace s-a intors...Ce fericire!am gandit sarcastic.
Mi-am inghitit lacrimile si m-am uitat la iubitul meu.
-Cum?
-Ehh pai....ai cazut pe ea..
-Ohh!
Chipul sau deveni serios si ma intreba:
-Cine e Chace Westwick?
Imaginea unui tip brunet,cu ochii negri imi aparu in fata.
-Ce stii tu de el?
-Ei bine...Cand am ajuns la cimitir,l-am intalnit pe el.El ti-a facut asta?Te-a impins?a intrebat nervos.
-Nu...Daca ma gandesc mi bine el doar m-a facut sa fug de el si asa am ajuns intr-o groapa.
-Dar cine e?De unde te stie?
-Ai spus cuiva de el?
-Nu mai raspunde cu intrebari!!Si nu..nu am zis nimanui.
-Bine,treci mai aproape!
Jason isi apropie chipul de al meu si am soptit cuvintele la urechea lui.
-Cred...de fapt sunt sigura ca el e ucigasul Annei.
Expresia lui Jason arata uimire si eu am inceput sa-i povestesc totul.Incepu a intelege de ce eram in unele zile suparata...de ce eram cum eram.Mi-a spus si el ce i-a zis Chace.Terminaseram de vorbit cand cineva batu la usa.Erau mama si tata.
-O scumpo!Esti bine?
Au stat o ora intreaga ascultandu-mi relatarea.Excluzand desigur tot ce tine de Chace Westwick.Jason pleca acasa sa faca un dus si se intoarse o ora dupa plecarea parintilor.Nu ma plictisisem,fiindca venise o asistenta sa ma verifice si sa-mi scoata perfuzia ce o aveam.Ramase cu mine fiindca avea pauza si am inceput sa palavragim.O cheama Arlene,are 28 de ani,un sot dragut si o fetita de 5 ani.Mi-a aratat si poze.Ea a plecat si nu cum mult dupa aceea veni si iubitul meu.Mi-a zis ca l-a sunat pe Eric si el a spus ca vor veni mai pe seara sa ma vada.Eram incantata ca ii pasa cuiva de mine,inafara de familia mea.
-Deci Chace asta....Ti-a trimis poze...te-a hartuit?
-Da...Cred ca vrea sa ma ucida.
De fapt eram sigura ca asta ii era scopul.Reactia lui Jason fu aia sa stranga din pumni.  
-Daca voia,erai ucisa demult.Adica...se vede ca e puternic...Ce asteapta?
-Poate e unul din acei criminali care trebuie sa-si cunoasca victima inainte.
-Poate nu e om....
La aceste cuvinte am amutit amandoi.Linistea nu a durat mult fiindca aparu Arlene cu pranzul meu.M-am fortat sa ma ridic in fund,si in ciuda protestelor mele vigilente,Jason m-a hranit ca pe un copil mic,cu lingurita.Supa era cum ar fi trebuit sa fie o supa dintr-un spital.Naspa...Am mancat cateva linguri,dar dupa ce iesi Arlene,m-am repezit la prajiturele date ca desert.Erau mult mai bune decat supa.
Restul zilei m-am uitat la televizor si am vorbit cu Jason despre orice altceva inafara de Chace Westwick.
Era 8 seara cand pe usa mea se furisau Eric si Elizabeth.Am fost uimita sa-i vad fiindca eu credeam ca se incheiasera orele de vizita.Pe Jason il mai lasa o ora.[A vrajit-o pe doctorita cu zambetul ei,mai pe scurt.]
-Chloe!strigara amandoi.
-Ce ti s-a intamplat?Scuipa tot,domnisoara!
Am spus povestea pentru a treia oara si apoi ma asaltara cu intrebarile.
-Nu cumva te-a impins cineva?
-Nu stiu,i-am raspuns lui Eric.
Ei schimbara priviri si eu am devenit suspicioasa.Ei stiau ceva.
Am decis sa le spun adevarul.
-Poate...am vazut pe cineva.
-Cum arata?se repezi Lizzie.
Reactia ei imi spunea multe.
-Cred ca eram tare confuza...Cimitirul te face sa te simti nebuna chiar...
-Cum arata?a insistat ea.
Jason se uita la mine confuz,intrebandu-se ce fac.
-Par inchis la culoare,ochii la fel...Era imbracat intr-un costum.
Ei schimbara iar priviri intre ei.
-Ce stiti voi,totusi?
-Ei bine...incepu Eric.
-Eric nu!
-Eric da!a zis Jason serios.
Mie imi venea sa rad,dar doar am zambit la incercarea lui.Elizabeth i-a soptit ceva si oftara amandoi.
-Il cunoastem....El e...o ruda indepartata a noastra.Numele lui e...
-Chace Westwick,am completat eu.
Se holbara amandoi la mine si au intrebat de unde stiu.
Cum astazi e ziua dezvaluirilor,le-am spus si lor.Aveam incredere in ei si nu aveam nici un motiv sa le ascund asta,daca si Jason stia.S-au aratat interesati de povestea mea,punand intrebari.Dar aveam impresia ca stiau deja.
Atunci cand ma uitam mai bine la cei doi si amintindu-mi de chipul lui Chace,am descoperit ca aveau ceva asemanator.Erau diferiti de ceilalti.M-am oprit din vorbit la gandul ca ei nu erau oameni.Era oare posibil?

joi, 6 octombrie 2011

Cap 18:Fallen

[Nota:A venit octombrie si am scris un nou capitol.
Hope u like it!Read and comment! ]

Chloe

   -Eu ar trebui sa plec,i-am zis la ureche lui Jason.
   El a mormait si mi-a strans talia mai tare.
   -Nu vreau sa se termine ziua asta.
   -Tu nu vrei?!zic eu.Sa vedem...Am primit o masina,haine gratis,'te iubesc-uri' in public si o cina pe acoperisul unui mall....Nici eu nu vreau sa se termine.
   A mai trecut o jumatate de secunda si Jason ne-a despartit corpurile.
   -Bine.Tot ce vrei de ziua ta,zambi la mine.
   Mi-a luat mana,frecandu-ma usor cu degetul mare stiind ca imi era frig.Mai devreme mi-a dat sacoul lui ca sa mai stau.
   Jason a facut cu mana chelnerului de mai devreme si am plecat pe unde am venit.Toate magazinele din Mall erau inchise,excluzand salile de cinema.Am iesit pe usile mari si ne-am indreptat spre masina mea.
   -Stii,am zis eu.Ar trebui sa fie ziua mea mai des.
   -Ar fi grozav.Pacat ca nu suntem in Tara Minunilor.
   -Asta chiar ca e pacat....
   Am urcat in masina si Jason langa mine.Drumul spre casa lui Jason a fost linistit si rapid.Cand sa iasa din masina mi-a zis 'Noapte buna' si m-a sarutat.Si-a facut griji de cum o sa ajung acasa dar i-am zis ca il voi suna cand voi fi in pat.
   Am oprit la un semafor,si chestia era ca acel semafor era chiar langa casa Annei.Am indraznit sa privesc in dreapta,si am vazut lumina aprinsa.Nu prea imi placea ca era cineva in acea casa....dar macar ii cunosteam.
   Am apasat pe acceleratie cand am vazut marele verde si m-am speriat cand am vazut mai indepartare,pe sosea,pe cineva,stand in mijlocul strazii.Cred ca imi mintea imi juca feste.Am dat faza lunga si nimic...Am apasat pedala de acceleratie mai tare ca sa ajung repede acasa.
   Am parcat in fata casei mele,m-am dat jos din masina,activand alarma,si am fugit in casa.Ma dureau picioarele din cauza ca mersesem mult fara nimic in picioare,doar ciorapii ce ii aveam.Acestia,o data negri,acum erau un alb murdar la talpi.
   Ajunsa in camera mea,m-am trantit in pat si am dormit ca un copil mic.Somn mult si plin de vise.

   *

   Dimineata am fost trezita de sonerie.Trebuia sa ma duc eu fiindca stiam ca nu era nimeni acasa.M-am sinchisit sa cobor scarile,m-am uitat pe vizor si nu era nimeni.Am deschis usa si acolo erau pantofii mei de aseara cu un biletel.
   Am zambit cand am vazut scrisul mic a lui Jason.Scria:
   'Ti-am zis ca iti voi da papucii...si nu ma refer la expresia aia!Te iubesc!!'
   Tipic lui.Macar mi-am recuperat pantofii.
   Am intrat inapoi in casa,m-am schimbat in haine de casa,dupa ce am facut baie,apoi m-am dus in bucatarie.Mama imi lasase un teanc de vase in chiuveta,trebuia sa dau cu aspiratorul,si sa sterg praful prin toata casa.Aa da!Sa fac curat in dressing...Mda...Nu e asa mult,am gandit sarcastic.Ia te uita ce e pe frigider!O lista lunga de cumparaturi....
   M-am apucat de treaba,sperand sa termin repede.

 
   Elizabeth

   -A implinit 18 ani.Ma intreb de ce nu ne-a scos si pe noi afara,am zis jucandu-ma cu parul meu,stand in poala lui Eric.
   -Poate a vrut sa fie doar cu iubitul ei.Stii cum sunt fetele.
   I-am simtit pieptul vibrand de la ras.
   -Mda stiu.Dar voiam o oportunitate sa ii dau cadoul.
   -Off Lizzie...Si ce-o sa-i zici cand te intreaba de unde stii?
   -Aa...Exista Facebook..Twitter.....Tumblr..
   -Am verificat pe toate.
   -Eii mai taci!Imi distrugi mie sperantele,am zis pe un ton glumet,ca sa nu se supere.
    Eric isi baga capul in ceafa mea,si saruta locul,prin multimea de par.Senzatia era de nepretuit.
   -Ce facem cu Chace?Nu l-am mai vazut de vreo doua saptamani,schimba el subiectul.
   -Poate a hotarat s-o lase in pace.
   -Si noi de ce mai stam aici?a intrebat relaxat.
   -Stii deja de ce.Si in plus,imi place de ea,e un om cool.Si are stil,am zambit pentru mine gandindu-ma la discutiile mele cu ea despre haine.
   Avea cam aceleasi gusturi ca mine.Am fost intr-o zi in camera ei si am descoperit Raiul pe Pamant.Are o multime de haine.Mi-a spus ca Anna era o maniaca a cumparaturilor.S-a molipsit de la ea.
   -Si mie...
   -Parca ar face parte din familie,am glumit eu.
   -Intr-un fel...face,a zis Eric iar eu i-am dat dreptate.
   -Ar trebui sa o supraveghem si azi?Are de facut treaba....Nu cred ca va avea de a face cu supranaturalul in asta...
   -Nu...Ne mai trebuie si noua timpul nostru.Will intelege acum,stii?rase el si,intr-o secunda era peste mine,pe podea.

                                                      

   Chace Westwick[C.W.]


                     

   I-am urmarit atent pasii ducand sacii negri de gunoi la strada.S-a uitat in jur,privind,si atunci am apasat butonul,facandu-i o fotografie.Inca vreo trei pana sa intre in casa.Am ascultat cu atentie pasii ei prin casa.A facut curat in bucatarie,a sters praful cantand pe muzica celor de la Paramore,apoi a dansat,dand cu aspiratorul.S-a dus sus sa se schimbe,apoi a plecat spre Supermarket sa cumpere...chestii pentru oameni...Ce stiu eu?
   Am intrat in magazin dupa ea.Cum nu are simturi de vampir,nu ma poate simti.Dar simplul fapt ca m-a mai intalnit si inainte,o face sa se uite in jurul sau.Eu mereu ma ascund dupa un raft,ceva.Intre timp i-am facut o sumedenie de poze.
   Eu nu eram deghizat sau ceva...Nu aveam nevoie.Ma miscam repede....Doar pe camere cred ca ma vedea cineva.
   Lipsisem aceste saptamani fiindca hotarasem sa o las putin in pace.Doar putin...Astazi,are 18 ani si o zi.O sa-i dau un mic cadou.
   A iesit din magazin,indreptandu-se spre masina ei noua.Nimeni nu stia ca eu am facut tot posibilul ca parintii ei sa-i cumpere o masina.Ca eu le dadusem banii.'Dar cine sa stie?Nu prea am prieteni...'am gandit amar.
   Cine are nevoie de prieteni cand poti face si poti avea totul?Eram vampir...aveam vreo 250 ani...si m-am distrat la viata mea.Nu-mi pasa de nimic,traiam in propria lume,construita de mine.Incepusem sa fac chestii ca ce i-am facut Annei de vreo 15 ani,dincoace.Pana acum,Will nu m-a oprit niciodata.Eu il transformasem pe Will.El era un fel de...var de-al cincilea pentru mine.
   De cand fusesem eu transformat,ma puteam controla in jurul oamenilor.Mi-am urmarit familia decenii intregi.Si asa am ajuns la Will si Elizabeth.Ii indrageam pe amandoi,urmarindu-i de la distanta.Mereu eram strainul din oras,dorit de fetele de vita nobila,iar eu mereu profitam de asta,sugandu-le sangele intr-o noapte cu luna plina.Nu ma detestam pentru ce eram,dimpotriva.Iubeam sa fiu mai puternic decat oamenii....sa pot fugi repede ca gandul,sa omor animale doar infingandu-mi dintii in ele si mai era si farmecul asta care il aveam asupra femeilor.
   Revenind la prezent....Chloe rasufla usurata apasand butonul masinii de spalat.Cu asta terminase-aproape-treaba.Mai avea sa le scoata dupa o ora,cand aveau sa fie gata.
   Ii facusem poze toata ziua.Am parasit casa ei si am mers sa le developez.Dupa ce le-a scos,am scris pe fiecare in parte cuvintele:'La multi ani' si m-am semnat cu numele intreg Chace Westwick.Ce imi mai place ce fac...


   Chloe

   M-am trantit pe canapeaua din living.Eram obosita.Parintii mei ajunsesera de mult si au luat cina,pe care EU am pregatit-o,si s-au dus la culcare.Era 9 seara.
   Suna la usa si m-am ridicat sa deschid.
   Deschid usa-nimeni.Ma uit in jos,si acolo era un pachet impachetat pe care scria Chloe Masen.Poate o fi alta surpriza de la Jason.Am luat pachetul si m-am dus in camera.
   Am desfacut ambalajul,si cutia era plina de poze.Poze cu mine,de astazi.Eu acasa,ducand sacii de gunoi,eu spaland vasele,eu la Supermarket...Si....O Doamnee!!Pe spatele fiecareia scria acelasi mesaj:

'La multi ani.
Chace Westwick.

P.S:Nu ma ura,scumpo!'

   Am inghetat in fata cuvintelor.Nenorocitul avea un nume.Era chiar acel Chace din jurnalul Annei.
   Nu puteam sta,asa ca am hotarat sa reactionez.
   Nervoasa,am aruncat la nimereala niste haine pe mine si am iesit afara.Parintii nu mi-au zis nimic,poate crezand ca ma duc la o tura cu masina noua ce o aveam.Asa...buna idee-masina!Am condus pana la cimitir.In cimitir erau multe lumini pe la morminte si am mers printre ele si cu ajutorul luminei Iphone-ului meu.
   Aerul era rece,si batea un vant usor de vara.Era straniu.Mi-am pus gluga de la hanoracul ce il aveam,in cap si am mers mai departe.Numai ca m-am oprit cand am vazut crucea familiara si pe cineva stand aplecat acolo,aprinzand o luminare.Acel cineva era un barbat.Nu stiu daca ma auzise icnind dar sigur m-a auzit cand am zis:
   -Hei,tu!
   El s-a intors si am zarit doi ochi negri,pe o fata palida,inconjurata de par negru.Acesta a zambit intr-o parte si s-a ridicat.Mda...l-am visat pe tipul asta.
   Picioarele mi se oprisera si le-am fortat sa se miste ca barbatul sa nu plece.Acela-era ucigasul prietenei mele.
   -Stai!am tipat in linistea noptii.
   El a luat-o asa de repede prin morminte ca de abia i-am vazut umbra miscandu-se.Cand am ajuns la mormant,m-am uitat prin jur,si am apelat repede la Jason.Vocea imi tremura cand am vorbit cu el.
   Am ocolit mormintele cu grija,incercand sa-l gasesc pe Chace.
   -Jason?
   -Chloe?Ce s-a intamplat?intreba simtindu-mi panica.
   -Sunt in cimitir...E cineva aici..
   -Poftim?Ce faci acolo??
   -El...vino,te rog!O sa...
   Telefonul imi fusese smuls din mana si am privit cum lumina se indeparta,cazand.
   -Buna Chloe.
   M-am speriat cand l-am vazut pe Chace Westwick in fata mea.
   -Chace...am zis eu.
   -In persoana...Ar fi bine sa fugi,Chloe.
   Cand am auzit asta,m-am intors si am fugit,neluand seama pe unde o iau.Dupa un timp m-am oprit sa iau aer si din fata mea iesi Chace.
   Am dat sa fug inapoi cand nu am mai simtit pamantul sub picioare...Am aterizat pe ceva tare si rece-Pamantul.Deodata s-a facut intuneric,eu ramanand cu imaginea lui Chace,deasupra mea,privindu-ma.