Capitolul 21

        Emma


                              

Nu vedeam nimic si nu auzeam nimic.As fi crezut ca sunt moarta daca nu as fi simtit durere la incheieturile mainilor si picioarelor.In plus,un miros de canal era imprejurul meu,provacandu-mi greata.Capul ma durea in doua parti.Sau erau trei?
Aveam si ceva bagat in gura,probabil sa nu vorbesc,si eram legata si la ochi.
Am icnit zgomotos cand o usa se deschise.Am auzit pasi in camera.Dinti mi-au clantanit fara sa vreau,si de frig,si de frica.
Pasii se auzeau de mai aproape acum,dar inca nu venea exact la mine.Se parea ca facea ceva,fiindca auzeam si alte zgomote.
Am oftat fara sa vreau.Voiam sa-i spun sa a lase sa plec.Voiam sa-l rog.Sa ma umilesc.Lui,oricine ar fi el,i-ar placea foarte mult asta.
Ceva cazu.Tipul injura soptit,dar fu suficient cat sa-l aud si eu si sa ma sperie.Era rau si avea sa-mi faca rau si mie daca nu aveam sa fac ceva.Dar ce puteam face?Eram singura acum.Fara ajutor.Eram terminata.Ce voia oare de la mine?Ce ce m-ar fi rapit cinvea pe mine?Nu aveam un tata bogatan,nici un unchi miliardar,deci de unde sa fie vorba de rascumparare?Nu,asta era ori ghinionul meu,obiectul pasiunii nebune al unui psihopat,ori ceva personal.Ceva legat de faptul ca eram oarecum diferita?Fiica unei vanatoare de fantome ce putea sa invie mortii cu ajutorul unei vrajitoare?Mda,si eu daca eram psihopata m-as fi rapit.
Pasii se auzira mai aproape.Acum tipul era in fata mea.Mana sa imi stranse maxilarul puternic,dureros.Am scancit patetic.
Un ras malefic,ca in desenele animate,se auzi.
-Emma Black,zise acesta inca razand.
Glasul era ragusit si se auzea cumva ca er ain varsta.Nu-mi suna deloc cunoscuta.
-Vrei sa stii de ce esti aici?mai intreaba el.
Am oftat prin legatura ce o aveam in gura.
-Oh,stai.Nu poti vorbi.
Tonul sau era amuzat si denota sadism neprefacut.Si asta ma infiora la culme.
Ambele maini ale sale imi inconjurasera gatul.Mi se facuse pielea de gaina din cauza mainilor sale reci.Imi desfacu legatura de acolo.
                                        
Am fost fericita sa pot respira linistita pe gura.
-Ah,vrei si sa ma vezi?
Rase din nou.Eu tremuram,dar icnercam sa ascund asta cat mai bine.
Imi desfacu si legatura de la ochi si primul lucru ce l-am vazut in fata mea a fost acea fetita.Cea pe care o mai vazusem o data.Ma privea cu ochii albastri parca iesiti din orbita si sangele iar curgea pe ea siroaie.Fetita ridica mana spre mine si lacrimi avea in ochi.Apoi disparu brusc,iar in locul ei aparura niste picioare.Mi-am ridicat capul si l-am vazut.Chipul sau imi era vag cunoscut .Acele trasaturi...Le mai vazusem undeva.Dar unde?
-Ce mai face tatal tau,Emma?intreba el zambind.
Avea dinti lipsa,aratand infiorator.Avea fata de psihopat.
-Dar mama ta?Oh,stai.E cam...moarta.
Rase zgomotos.
Mana sa ma pocni tare peste obraz si am lesinat pe loc.Cine ar fi crezut ca eram asa de sensibila?Sau poate era socul...
Inainte sa lesin,am mai vazut-o o data pe fetita blonda.Arata foarte trista.



Autor.


Domnul Black facea cercuri in camera,ingrijorat.De ce nu ajunsese inca Emma?Incerca pentru a 5-a oara sa o sune,dar nu raspundea.Si nici nu intra casuta vocala ca sa ii lase un mesaj!Deja se gandea la ce era mai rau.
Nu mai suporta,asa ca iesi din casa.Spera sa dea de Emma pe scari,dar nu fu asa.Merse pe strada pe care trebuia ea sa mearga,dar aceasta era pustie.El continua sa mearga la pas rapid,pana ajunse,fara sa vrea,la casa lui Green.Mai fusese si cu alte ocazii acolo.Ajunse la usa in timp record si ii raspunse Christian,cu o privire nauca.
-Buna seara...
-E tatal tau acasa?
Se auzira pasi si in usa aparu Green.Era uimit sa-l vada pe tatal Emmei la usa lui.
-Ce s-a intamplat?
-Emma nu a ajuns acasa.
-Oh...intra.Christian,dute-n camera ta.
-Stai...Emma?Cum asa?intreba baiatul deja starnit.
-Nu e treaba ta,ii spuse tatal sau.
-Dar...
-Ascultati tatal.
Christiam pleca in camera sa,cam posomorat.Dar asta nu-l impiedica sa asculte la usa.
Domnul Black ii spuse ce se intamplase.La sfarsit,Green nu stia ce sa-i zica,ca sa-l linisteasca.
-Si nici nu raspunde la telefon...
-Am putea-o da disparuta,propuse Green.
-Nu vor face nimic pana nu vor trece 24 de ore.
-Atunci nu ne ramane decat sa asteptam.
-O sa asteptam atunci.

*

Christian nu voia sa astepte.Auzise totul si era ingrijorat pentru Emma,din motive necunoscute.Isi cauta telefonul prin gramada de haine si il gasi in buzunarul unei pereche de blugi.Cauta in contacte numarul lui Ivy si cand suna,spera ca era ea.
-Da?o voce de fata raspunse.
-Ivy?Sunt Christian.
-Aa,da...
-Emma e cumva cu tine?
-Um,nu.Ne-am despartit acum vreo ora.De ce?
-Pai tatal ei e la mine.N-o gaseste.
Chris ii povesti ce auzise de la domnul Black.Cand auzi asta,Ivy se gandi imediat ca putea face ceva cu ajutorul vrajitoriei,dar nu avea cum,acum cand cartile ei sunt confiscate.Chris nu-si amintea ce putea ea sa faca...Mai ramanea atunci o solutie..Alec Northman!Imediat ce-i veni ideea,se grabi sa-i inchida lui Chris.
-Cred ca-i mai bine sa asteptam,ii zise.Nu avem ce face.
-Poate s-o cautam pe strazi...
-Nu e nimeni la ora asta.Si e si periculos.
-Haha,de cand spui tu asta?
-Iti promit ca mergem maine,Chris.
-Of,bine...
Cu asta,convorbirea se terminase.Ivy era curioasa de ce el asa interesat sa o gaseasca pe Emma.Oare isi amintise ceva sau ce?
Vrajitoarea il suna acum pe Alec.
-Alo?ii raspunse o voce somnoroasa.
-Alec!Dormeai?!
-Mda,dar cine esti?
-Ivy,ma!!aproape tipa ea in telefon.
-Aa!Trebuia sa stiu...De ce m-ai sunat?
Ivy ii povesti cat mai pe scurt ce se intamplase.
-Si am nevoie de ajutorul tau,ii spuse la sfarsit.
-Pentru ce?Ce putem face la ora asta?
-Pai...stii ca sunt vrajitoare...
-Nu,cred ca am uitat,zise Alec sarcastic.
-Mm..trebuie sa vii la mine si sa ma ajuti si sa iau de la parintii mei cartile de vrajitoare.
-Dar de ce nu le explici cum sta treaba?
-Fiindca nu mi le-ar da!
-De ce?
-Fiindca sund pedepsita,Alec!
-Si?
-Da greu de cap mai esti!Hai,vino la mine cat mai repede.Stii unde,nu?
-Dap.
Bruneta ii inchise si se duse sa se schimbe de pijamalele sale groase.Isi lua pe ea o pereche de blugi stramti,inchisi la culoare si o bluza simpla,mulata,de culoarea maro.
Si-a pus intr-o geanta cateva lucruri-in caz ca aveau sa plece-cateva lumanari,esarfa,cateva ierburi ce se folosesc de obicei pentru ceaiuri si altele.Cine stia?Poate avea sa aiba nevoie de lucrurile astea.Mai ales daca facea o vraja.
Isi prinse la gat un medalion vechi ce ii apartinuse odara bunicii sale.Se gandea ca avea sa o ajute cu ceva putere cumva.
Statea deja de vreo 10 minute pe pat,asteptand,cand zgomotul unei pietre izbite pe fereastra ea s-a auzit.Fugi imediat intr-acolo si-o deschise.Jos era Alec,imbracat obisnuit.
-Urca,blondule!striga Ivy,soptit.
-Si cum naiba ai vrea sa fac asta?pufni el.
In ciuda a ceea ce a zis,a gasit imediat cum sa se urce in batranul stejar din fata casei fetei.Reusi cumva sa sara in camera ei,dar se alese cu vreo cateva zgarieturi pe brate,de la crengi.
-Esti bine?in intreba Ivy,scuturandu-l de frunze.
-Mda.Acum ce facem?
-Pai,tu urmeaza sa te strecori in camera parintilor mele si o sa-mi aduci cartile.
-Poftim?Si de ce nu ai fce-o tu?E casa ta.
-Sunt prea zgomotoasa,duh!
-Si eu sunt mai silentios crezi?
Ivy ridica o spranceana.
-Nu esti?
-Ba da,dar nici nu stiu unde sunt alea...
-Sub pat.Haide.
Deschisera usa camerei si pasira in holul gol si intunecat.Ivy ii facu semn sa stea pe burta.Se intinsera pe jos amandoi.Ivy deschise usor si fara zgomot usa camerei parintilor si-i facu semn lui Alec sa intre.Acesta se tara pe coate,ca un soldat.Reusi sa ajunga la pat si se intoarse sa se uite la Ivy.Ea ii facu un alt semn sa traga cutia cu carti.Cand o trase,se fau zgomot si pe pat,cineva se misca.
Atat Ivy,cat si Alec nu au scos nici un sunet.Dupa cateva secunde,Alec ridica cutia si o scoase de sub pat  de tot,fara zgomot.
Se intoarse tot pe coate.
Amandoi respirara usurati cand ajunsera inapoi in siguranta in camera vrajitoarei.
-Si acum?intreba Alec.
-Studiem.
-Esti constienta ca Emma ar putea fi in pericol chiar acum,nu?
-Da,dar asta e tot ce pot face acum...

          ~

        Hei!!Postam mai repede daca nu ar fi durat asa de mult sa scriu de pe foi:))
        Va astept comentariile...
         O sa postez numai la aceasta poveste acum,fiindca e pe sfarsite si o sa ma concentrez doar la ea
acum..
         Pe curand!:)