Am plecat!

Hey everyone!
Voiam sa va zic ca sunt plecata in urmatoarele 4 zile,la Alba-Iulia.Ma duc la un festival de dansuri folclorice(da,dansez:D)Deci cine e din Alba-Iulia ma gaseste pe acolo:))
O sa mai postez in timpul saptamanii urmatoare:)
Ah,si daca castig vreun concurs,ceva,sa anuntati si voi ca-s plecata.Va rog eu,ca nu o sa am acces la internet...:)
Plec acum ca trebuie sa-mi fac somnul de odihna,ca doar urmeaza nopti nedormite:))
Noapte buna!
~Law.

Cap 8:Not smart enough to understand her

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

Capitolul 16

          Deci,scuze ca e cum e...Mai multe cuvinte gasiti la sfarsitul postarii.


          Emma

  Ma aflam in sala de asteptare a spitalului.Din nou.
  Mama lui Alec era aici de ieri,iar tatal sau trecuse si el pe aici.Acesta era general in armata si nu venea prea des acasa.Venise tocmai din Australia pentru ca sa-si vada fiul zacand pe un pat de spital.
  Alec nu dadea semne sa se trezeasca.Doctorul spusese ca trupul era acum sanatos,acum depindea de el daca se trezea sau nu.
  Eram ingrijorata.Ce faceam daca nu isi amintea ca il putusem vedea cat timp era fantoma?Daca isi amintea de viata lui anterioara si nu isi amintea de aventuriile ca fantoma?Eu cica eram iubita lui...
  In plus,Christian nu era de gasit.Unde tot disparea el?Ii spusesem ca o sa-l invii,fara sa ma gandesc...Daca nu voi gasi o vraja pentru asta?Va sta pe capul meu toata viata...Iar eu...imi voi plange de mila.
  -Doamna Northman?Fiul dumneavoastra s-a trezit!am auzit o voce zicand.
   Doctorul statea in fata noastra,iar doamna Northman il privea...cu acea privire de mama ce multumeste pentru ca a salvat viata fiului sau.Se ridica si se duse cu doctorul in salonul lui Alec.
  Dupa ceva timp,mama lui Alec se intoarse si zise:
  -Te cheama la el,zambi ea.
  Isi aminteste,atunci?am gandit bucuroasa.
  M-am ridicat imediat,scuturandu-mi putin picioarele,fiindca amortisera.Inainte sa intru in salon am simtit acea senzatie stranie cand era Chris prin apropiere si cand am intrat,Chris era chiar acolo!Iar Alec imi zambea.
  -Hei,ii zic eu,asezandu-ma pe un scaun.
  -Emma,zise el obosit.
  -Oh,deci iti amintesti de mine,am zambit la el.
  -Cum te-as putea uita?
  Imi atinse mana iar eu i-am strans-o.
  -A venit tatal tau,ii zic.
  -Serios?De abia astept sa il vad.
  Puteam sa-i vad fericirea in ochi asa ca zambetul mi se mari.
  -Si...zise el dupa un timp,daca tot suntem iubiti,ce-ai zice sa ne cunoastem mai bine?
  Si asta am facut tot restul zilei.A fost ciudat sa vorbesc cu el la inceput,dar m-am obisnuit.E un tip de treaba.Undeva,in mijlocul unei conversatii,Christian pleca.

  ~~~


  Ivy

  Am tras deodata cartea groasa din biblioteca si aceasta era sa ma darame de pe scara,din cauza greutatii ei.Am coborit de pe scara si am mers la o masa mai izolata chiar daca biblioteca era cam goala la ora asta.
  'Despre vrajitori si vraji' era titlul cartii.Ma gandeam ca avea sa ma ajute.Poate gaseam ceva in legatura cu vraja pentru Chris.
  Nu am cunoscut-o eu demult pe Emma dar simt deja ca trebuie sa fac orice sacrificiu pentru ca ea sa fie fericita.In plus,fusesem un timp prietena cu Chris si imi era dor de el.
  Am deschis cartea si praf se ridica cand am suflat spre ea.Am tusit si am dat la cuprins.Era impartita pe capitole.La inceput,putina istorie,ce nu prea ma interesa acum,apoi vraji.Tot soiul de vraji.De la vraji de memorie la vraji de iubire si tot asa.Vraji corporale cautam eu.
  La una scria asa:
  'Nu poti readuce pe cineva la viata daca acesta e mort deja.Si chiar daca e fantoma,iti trebuie puterea a sute de vrajitori laolalta.
  O astfel de vraja te-ar putea omori doar daca ai spune primele cuvinte.'
    De unde fac eu rost de putere?Singura nu ma puteam descurca.Dar daca Emma avea acea putere si nu stia de ea?Adica trebuie sa fie un motiv pentru care Chris a mers la ea,in afara de faptul ca mama ei a fost vanatoare de fantome.
  Cum as putea sa aflu?
  Si sa spunem ca amandoua putem sa facem vraja.Dar cum ia forma corpul lui Chris?Adica doar a fost inmormantat...?O Doamne!Mormantul sau!Acolo trebuie sa facem vraja ca sa mearga.Asta voia sa spuna mama Emmei in visul ei...Trebuie sa incercam...Trebuie sa o sun pe Emma...


N.A:Au trecut doua saptamani de cand am postat celalalt capitol si cred si eu ca aveati asteptari cu acest capitol...Dar pur si simplu nu am putut.Probabil nu ma mai atrage asa mult ca la inceput...Dar am sa o sfarsesc totusi...Pentru cei care mai citesc...
       Prostiile de mai sus nici nu ar trebui sa se numeasca 'capitol'...dar ce sa-i faci...
       Am vrut sa postez azi ca sa va dau cadou de ziua mea de nume;))Mda,ma cheama si Giorgiana.(si da,e cu 'i',ciudat,nu?)
       S-ar putea,dar nu promit,ca maine sa postez la una din celelalte doua povesti,dar nu e sigur...
       Gata,va las...
       Si va rog,dati si voi un comentariu,in legatura cu povestea..ce credeti despre ea...Sa stiu si eu...
       See yaa!:*

Concurs5

Buna!!
Blogul Ratacitori in lumea cartilor organizeaza un concurs aniversar cu ocazia implinirii a sase luni de existenta!Va invit sa dati click fiindca sunt niste premii grozave de castigat:

1.Seria 'Micutele Mincinoase' de Sara Shepard.

2.Seria 'Jocurile Foamei' de Suzanne Collins(hardcover).

3.Cartea 'Umbra noptii' de Andrea Cremer.

Leapsa

Buna noapte,dragi cititori:)
Acum am venit de la Inviere si am intrat si internet repede:))
In continuare,o leapsa minunata de Paste de la Adriana si fetele de pe Walking on letters


1.Un banc cu iepurasul.


Un iepuraş la Aprozar.
- Daţi-mi un litru de morcovi!
- Vrei să spui 1 kg.
- Nu, eu vreau un litru!
- Ori nu eşti normal, ori vrei să-ţi baţi joc de mine! Nu ceri corect, nu te servesc!
A doua zi la fel a treia zi la fel... a cincea zi:
- Daţi-mi un kilogram de morcovi!
- Ei, zise vânătoarea fericită, vezi că poţi? Sticlă ai?...


2.Eu am o traditie in familie de Paste, fiecare isi alege cate un ou pe care il ciocneste, iar daca nu se sparge, il pastreaza si mai da cioc cu el. Astfel, la final, ramane un singur ou invingator. E un fel de concurs. Voi ati facut asta vreodata.


Da,cand eram mai mica si imi placea tare mult cand castigam:))
Dar acum fac asta mai rar;;)


3.Mie nu prea imi plac ouale, dau cioc, le sparg, si le las sa le manance altcineva. Voi mancati toate ouale pe care le ciocniti?


Cand mi-e foame le mananc,cand nu,nu:))Il pun pe tata.


4.La noi e traditia sa iti cumperi haine noi pe care sa le imbraci in prima zi de Paste. Altii au adoptat traditia cu daruirea cadourilor de iepuras. Voi pe care din ele o tineti?


In prima zi de Paste,dimineata,mama pune un ou rosu intr-un vas cu apa si pune niste bani acolo..si fiecare ne spalam pe fata cu apa de acolo...Mai nou ne lasa si bancnote pe langa:))


5. Mergeti sa luati lumina in noaptea de Inviere?


Da,tocmai de acolo am venit..
Merg in fiecare an.


6.Eu anul asta am impartit: stau in noaptea de Inviere cu prietenii si in ziua de Paste cu familia. Voi cu cine va petreceti sarbatorile?


Stau si cu prietenii si cu familia.


Sa o preia cine o vrea!
Paste fericit tuturor!:*

Concurs4

Hei all!!
Concurs super pe Walking on letters.Nu ratati sansa de a castiga carti!!
Premiile:

Dati click pe banner-ul din dreapta!:)

Cap 7:Let's play a game

            Chace
            [1760]
  
   -Haide,Westwick.E chiar in fata!tipa din fata mea Stefan.
   -Ia-ma usor!Sunt incepator,ii zic eu ajungandu-l in cele din urma.
   Am ramas inmarmurit la privelistea din fata mea,unde se intindea o vale larga,inchisa alocuri de cioturi inalte de munti,acoperiti la varfuri de zapada.Jos,la sute de metri departare,puteam vedea o padure deasa,de pini,iar,si mai jos,pe dealuri,erau campuri pline de flori multicolore ce suflau parca viata...Muntii dadeau un aer rece peisajului,ca si cum l-ar distruge imediat.
   -Ei..ti-am zis ca Romania e frumoasa,zise Stefan de langa mine.
   -Da,asa e.
     Stefan venise dimineata la mine si ma invitase la aceasta mica plimbare,ce s-a dovedit a fi o fuga uimitoare printre copaci,urcat pe stanci si altele.
   -Dar stii ce e mai bun in Romania?intreba Stefan uitandu-se cu un zambet pe fata in departare.
   -Ce anume?
   -Ursii,zambetul i se largi spunand asta.Vino cu mine,Chace.
   Stefan sari in gol,spre valea imensa,desfacandu-si mainile,la un vultur in cadere.Fara sa ma gandesc,am facut la fel.Senzatia era uimitoare.Nu imi era frica sa ma lovesc de ceva-acum eram invincibil.Nemuritor.
   Pamantul se apropia din ce in ce mai mult,si l-am vazut pe Stefan aterizand gratios pe campie,apoi ridicandu-se,silueta sa fiind ca o statuie.Eu l-am urmat 5 secunde mai tarziu.Am aterizat pe picioare,la fel ca el,dar eu am mai facut cateva tumbe,fiindca nu aveam prea mult control pe noul monstru ce eram.Stefan rase de mine.
   -Acum mergem spre pesteri.De abia astept sa te vad cum ii rezisti unui urs,rase el.
   'Si eu de abia astept'am gandit eu.
   Alergand,printre copaci,l-am intrebat pe Stefan:
   -De cand esti vampir?
   Surprins,el rase.
   -De cand??Pustiule,eu sunt de cand a fost faurita lumea...Am peste doua mii de ani...Ti-as putea fi...Dumnezeu!rase el la urma.
    Am ras si eu la asta.
   -De cand il cunosti pe Peter?
   -De mult timp...E un vampir de treaba,sa stii.Te-a si transformat...el nu prea transforma oamenii,sa stii.
   -De ce?
   -De unde sa stiu?Omul e un mister nedeslusit...
   Am tacut in timp ce urcam niste stanci,fara sa obosim deloc,desigur.Stefan imi facu semn sa tac si merse inaintea mea,spre intrarea unei pesteri.
   -Sa te las pe tine primul?se intreba el mai mult pe sine.
   Am mers inaintea lui.Trebuia sa-i demonstrez ca nu mi-e frica de ursi.Ca sunt un vampir adevarat...
   Si chiar inainte de a intra in pestera,ceva sari pe mine,doborandu-ma.De undeva,Stefan rase.Deasupra mea,se zbatea o felina,ce ma ataca cu ghearele ei.O puma.In Romania?Nu credeam ca 0 sa intalnesc aici...
   Felina ma musca zdravan de umar si eu m-am abtinut sa nu tip.Doar nu ma durea deloc.Am auzit un mormait,de urs,si am vazut cu coada ochiului cum Stefan se lupta cu un urs.Asta ma facu sa actionez si eu.Am apucat felina de un picior,luand-o de pe mine,si pozitionandu-ma pe ea,pregatit sa ma hranesc.Se zbatea,saraca,dar nu avea nici o sansa impotriva unui vampir.Apuca sa-mi zgarie fata,inainte ca eu sa-mi infig dintii in gatul ei.Nu era la fel ca sangele de oameni,dar era pe aproape.
   Cand am terminat,m-am ridicat si am observat ca Stefan ma privea amuzat,asezat pe un urs mort.
   -Tie iti trebuie exercitiu,zise el.
   Am incuviintat uitandu-ma la hainele mele.Erau murdare,pline de sange si rupte de la ghearele felinei.
   -Hai sa mergem la castel,ii zic eu.
   -Ti-e dor deja de amica ta?
   -Poftim?
   -Haide,stiu ca o simpatizezi.Se vede in ochii tai.Totusi,ea...e cam ciudata.
   -Se poate...
   Am coborat stancile facand salturi uriase,apoi am luat drumul spre castel.

   *

   Cand am ajuns la castel,vampirii erau asezati in jurul unei mese,ce era plina de hartii,ce de fapt erau harti,probabil ale tarii.
   Eu cu Stefan oprisem la un rau,unde m-am curatat,si acum aveam hainele putin ude,asa ca m-am furisat in camera mea.Cand m-am intors,Vladimir tocmai ii explica ceva lui Peter.
   -Acum o luna,au venit Volturii aici la noi.Au vrut sa ne ia pe amandoi,dar noi desigur ca am refuzat.De mult timp ne au in vizor ei...Dar noi ii vrem morti.Cine nu ii vrea?
   -Abuzeaza de puterea lor...zise Stefan.Sunt nemilosi,isi omoara fratii.Noi n-am face niciodata asa ceva.
   -Atunci..de ce exista?intreb eu atragand atentia asupra mea.
   -Sunt prea multi.Au puteri ciudate...
   Discutia continua dar eu nu am mai vorbit.Ma uitam la Amelie,ce era asezata in fata mea.Astazi era imbracata cu o rochie noua,primita de la vampirii romani,probabil.Rochia era voluptoasa,de culoarea cerului,pe alocuri fiind cusute flori mari si albe.Arata perfect pe pielea ei alba!Parul ei lung,era cret si in ochii ei puteai sa te pierzi usor.Asa cum o fac eu acum.
   Ea imi zambi si se ridica dintr-odata.
   -Hai sa-ti arat ceva,Chace,imi zice ea.
   M-am ridicat imediat,nepasandu-mi de ceilalti.Sa creada ce o vrea.
   Amelie iesi din camera si apoi din castel,eu urmand-o.Merse spre unul dintre turnurile castelului si deschise o usa,ce ducea spre varful acestuia.
   -Ce e acolo sus?o intreb eu.
   -O sa vezi.
   Ea imi facu cu ochiul si intra pe usa.Am urmat-o,urcand scarile,ce duceau spre varful turnului,in aer liber.Amelie statea sprijinita de zidul de un metru,uitandu-se imprejur.M-am dus langa ea,imitandu-i pozitia.
   -Uite-te acolo,zise ea aratand cu degetul spre un loc din padure.Un luminis.
   Acolo,sute de pasari zburau,cantandu-si fericirea.Am zambit la ele.Mereu mi-am dorit sa fiu ca ele.
   -Ce zburdalnice mai sunt,zic eu vazand ca o randunica zbura in cercuri mici.
   -Cand eram mica,imi placea sa alerg dupa ele,rase Amelie,amintindu-si.
   -Acum ce te opreste sa o faci?o intreb.
   -Aa,facu e aganditoare.Nimic.
   -Haide!
   Intr-o secunda,o apuc de mana si o trag intr-o saritura spre pamant.Ea rase,strangandu-ma tare de mana.Am fugit spre luminis si pasarile la fel.Dar noi eram mai rapide decat ele.Am prins o randunica in mana si am mers spre Amelie.
   -Mersi,zise ea cand i-am dat-o.
    Ea zambi si ii dadu drumul.Se intoarse spre mine.
   -Esti asa dragut.
    Imi atinse mana,provocandu-mi un pic de placere.
   -Tu esti mai draguta,ii zic eu patetic.
   Zambetul i se largi si se ridica pe varfuri.

   -Stii ce vreau acum?intreba cu o privire smechera.
   -Ce anume?ii fac jocul zambindu-i stramb.
   -Asta,zise ea si in secunda urmatoare buzele sale fine le atinsera pe ale mele.

   Am prins-o de talie,ca sa fie mai aproape de mine si am adancit sarutul.Era minunat.Ea era minunata.


V-a placut?Lasati si un comentariu,va rog!!:)

Leapsa

   Hei all!
  Am primit o leapsa frumoasa de la LoStInDr3aMs(blogul ei)
  Ii multumesc frumos!!

  1. Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile? 
               *Doamne,nu!!Cum sa fac asta?Daca nu am semne de carte folosesc etichetele de la haine:))
                 De abia rezist sa iau o carte la scoala...O las asezata frumusel pe banca si apoi vad baietii,sau chiar si fetele jucandu-se cu semnul meu de carte si intorcand cartea pe toate partile intr-un mod...neafectuos:|


2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă “da” care a fost aceasta?
                 *Pai nu cadou,am castigat la doua concursuri:D
                   Cartile sunt 'Uratii' si 'Nascuta la miezul noptii';

3. Citiţi în baie?
                 *Daa!!Altceva nu stiu ce sa fac..:))
                   -citesc oriunde:)


4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi dacă “da” care ar fi fost aceasta? 
                 *Normal!!Vedeti voi,eu povestile ce le scriu pe blog le consider tot carti...si visez sa public intr-o zi...Amo gramada de idei si mereu incep o poveste,scriind pe foi/caiete,dar las balta fiindca nu-mi zice nimeni o parere...dar nu ma voi lasa niciodata!:))


5. Care este cartea preferată? 

                 *Uhh...Acum cred ca seria 'Dispozitive Infernale' de Cassandra CLare.O ador pur si simplu!

                  Desigur ca ar mai fi multe carti,printre care:Instrumente mortale;Eragon;Vampirii Sudului;Vampirii din Morganville;Jocurile foamei;Amurg;Suflete pereche,etc...


6. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea? 
                 *Normal ca-mi place!Dar sa treaca ceva timp de ultima data cand am citit...De exemplu,ador sa citesc Harry Potter.Anul trecut am citit vreo 3 volume(1,6,7 parca) si anul acesta,am luat-o de la capat,ca un fel de maraton.Dupa fiecare carte,ma uitam la film.Trebuie sa incercati si voi.:D



7. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune? 
                 *nu as sti ce sa spun...


8. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine? 
                 *pai mie imi place tare mult,dar nu am cu cine vorbi!doar de un an incoace ce m-am 'pricopsit' cu o fata...am bagat-o eu in lumea cartilor,si ii place:))
                  ~celelalte 'prietene' isi cam bat joc de faptul ca citesc mult...'vai,ca imi stric viata si nu stiu ce..'Da-le dracu'[scuzati expresia,dar e preferata mea:))]


9. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi? 
                 *recenziile minunate/citind citate din ea/pareri/coperta etc.


10. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească? 
                 *Asta ar cam fi Biblia,dar eu n-am citit-o:|


11. Care este locul preferat pentru lectură? 
                 *in pat,desigur!:)



12. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte? 
                 *in liniste,desigur!doar trebuie sa inteleg cartea,nu?


13. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic? 
                 *Normal!Am chiar si o bilioteca electronica,dar tot prefer sa tin cartea in mana:D


14. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate? 
                 *De amandoua!Dar acum ma fixez doar pe cele cumparate,ca am prea multe care nu le-am citit:|(vreo 20...)
                   Uitati:

[aici faceam curat in biblioteca,si sunt toateee cartile mele:)]




 Cui ii dau leapsa:
-Nyx
-Stephany
-Krisz&Alexya(Walking on letters)
ETC...
Si toti care o vad si care o vor;;)

Campania pentru publicarea în România a cărții "Eternal Starling" (Emblem of Eternity #1) de Angela Corbett

    Hei!!
    Fetele de pe http://walking-on-letters.blogspot.com/ fac campanie pentru publicarea cartii 'Eternal Starling'  (Emblem of Eternity #1) de Angela Corbett.
    Mie imi place  foarte mult cartea si am decis sa le ajut!Voi ce parere aveti?

   Ce contine aceasta campanie pana acum?
   -Interviu cu autoarea
   -Recenzia cartii
   -Mesaje de la autoare
   -Citate traduse din carte
   -O pagina de tumblr,dedicata seriei(va invit sa dati follow,ca eu am dat)
   -Imagini fan made:aici;aici;aici si aici
 

 
    Cum ne puteti ajuta voi?

   - Să ne spuneți fiecare părerea într-un comentariu dacă doriți sau nu cartea în România și de ce. Orice părere, oricât de mică, contează.

   -Să dați comment pe site-ul editurii LEDA, în care să ”îl înnebuniți” într-un mod plăcut pe admin cu această carte. Nu uitați, noi suntem vocea României:))

    -Cei care au bloguri pot prelua descrierea cărții, filmulețul,  să facă un articol despre campanie.. sau preia bannerul campaniei. Dacă faceți aceasta, vă rugam să ne contactați pentru a stii ce bloguri ne susțin sau dacă aveți nevoie de materiale suplimentare (codurile, etc).
     Vă mulțumim anticipat pentru orice fel de ajutor pe care ni-l veți acorda, ca cititor sau blogger, și vom aprecia enorm implicarea voastră. Este o carte minunată, care merită să apară și la noi, care trebuie să o citiți și voi !

       Rezumat:

        Evie Starling a trăit o viaţă relativ lipsită de evenimente ca ieşind cu prietenii, bârfind despre băieţi, şi conducând Mustangul ei din 1966. Toate acestea se schimbă atunci când pentru a începe facultatea se mută în Gunnison, Colorado, şi cunoaşte doi bărbaţi misterioşi.
  De-a lungul secolelor, Alex Night şi Emil Stone au tânjit după Evie - dar fiecare are motivele lui pentru care a aşteptat să fie cu ea. Când ambii bărbaţi pretind că sunt sufletele ei pereche şi îi povestesc despre trecutul de necrezut, Evie află că nu e persoana care credea că e.
În curând, Evie se va trezi în mijlocul unei bătălii vechi de secole dintre Societatea Amaranthine - protectorii sufletelor, şi Rezistenţa Daevos - cei care distrug sufletele. Cu un trecut pe care nu-l înţelege şi un viitor în care pericolul tot creşte, Evie trebuie să decidă în cine poate avea încredere. Dar Alex şi Emil nu sunt singurii care o vor pe Evie, iar sufletul ei e pe cale să devină frânghia de legătură într-un război de.. însuşire a lui.


     
          Date despre autoare:
          Angela Corbett a absolvit facultatea din Westminster cu o dublă specializare în comunicare şi sociologie. A început să lucreze ca reporter al ziarului local când avea şaisprezece ani şi a câştigat numeroase premii pentru articole, ştiri, şi scrieri editoriale. În plus, lucrează ca director de comunicare şi marketing. Locuieşte în Utah cu soţul ei extrem de susţinător, şi căţelul ei Pomeranian, Pippin, al cărui număr de fane care îl urmăresc poate rivaliza cu cele ale lui Justin Bieber.


Haideti sa ajutam sa vina o carte buna si la noi!!:)

Capitolul 15

   Emma

   Am iesit din spital sprijinindu-ma de tata.Chris ramase cu Alec si tatal sau acolo.In schimb,eu am fost obligata de tata si de asistenta blonda ca sa ma duc acasa,sa ma odihnesc.Maine mai aveam si scoala doar...
   Ajunsa acasa,am mancat un castron din supa facuta de tata,apoi m-am dus in camera mea.Am facut un dus si apoi m-am oprit in fata oglinzii.Culoarea din obraji imi revenise,dar aveam niste cearcane enorme si buzele uscate.
   Am iesit din baie,infasurata intr-un prosop si ma opresc cand il vad pe Chris intins pe patul meu,aratand plictisit.
   -Ah!Ce naiba faci aici?am icnit eu incercand sa trag prosopul,ca sa ma acopere mai bine.
   -Hoo!N-am tras cu ochiul!
   -Sa dea Domnul sa fie asa,daca nu...
   -Daca nu,ce?
   -Ehh....Te voi....Iti fac eu ceva...cand o sa ao corp!
   -De abia astept,imi facu el cu ochiul.
     Mi-am dat ochii peste cap,mergand spre dulapul de haine.Am scos niste pijamale si m-am dus in baie sa ma schimb.Cand am iesit,mi-am facut ghiozdanul pentru ziua urmatoare.
   -Totusi...Ce faci aici?l-am intrebat pe Chris,asezandu-ma langa el,cu caietele de matematica.
   -Alec a disparut.
   -Poftim??
   -L-a inghitit acea lumina!zise el.
   -Ce lumina?Doar n-a murit,nu??
   -Nu,nu!Doctorul a spus chiar ca corpul primeste.Asta e o veste buna.
   -Deci a reusit sa se intoarca...Se va trezi...
   -Si daca nu-si va aminti nimic?
     -Oh,dar trebuie!Eu sunt iubita lui,cica..
   Chris schita o grimasa dar nu zise nimic.
   -Vrei sa te ajut cu temele?ma intreaba apoi..
   -Poti?am ridicat o spranceana,intrebatoare.
   -Am un tata ca profesor..Tu ce crezi??

   *

   La scoala,Ivy reusi cumva sa ma rapeasca de la prima ora si sa ma duca in camera urat mirositoare  a omului de serviciu,unde m-a obligat sa-i povestesc totul.
   -Deci...care crezi ca-i mai frumos?Adica...Green chiar era sezy,facu Ivy ganditoare.
   'Inca este'
   -Momentan nu-mi sta gandul la baieti,mint eu.
   24/24 eram cu gandul ba la unul,ba la altul.
   Ivy pufni,semn ca nu ma crede,dar nu mai zise nimic.Am iesit din camera si ne-am dus spre engleza.
     -O sa ma ajuti cu acea vraja?o intreb eu.
   -Daca gasesc una,da.


   *


   Chris


   Am privit cum Emma intra la ora de engleza impreuna cu Ivy,vrajitoarea,si apoi m-am intors pe coridor,mergand spre clasa tatalui meu.
   Emma nu isi dadea seama niciodata ca sunt chiar langa ea...Poate fiindca era distrata,sau poate s-a obisnuit cu mine.Gandul ma facu sa zambesc.
   Emma era o fata speciala.Chiar ma bucur ca am cunoscut-o,chiar daca am murit pentru asta.
   Am intrat prin perete,si l-am vazut pe tatal meu,stand la catedra,cu nasul in catalog.Elevii dadeau un test.El trebuie sa-mi fi simtit prezenta,fiindca sprancenele i s-au impreunat si privi subtil in jur,de parca s-ar fi asteptat sa ma vada.
   Tata a scos un carnetel-vesnicul lui carnetel!-si scrise ceva repede.Eu m-am apropiat sa vad.
   'Daca esti aici,Christian,da-mi un semn.'
   Bine gandit,tata.Dar cum sa fac asta?
   M-am apropiat de el si am suflat in parul lui.Nu paru sa simta nimic.Mi-am trecut mana printr-a lui...nimic.
   Atunci,i-am vorbit:
   -Sunt aici,tata,soptii eu,vocea sunandu-mi slaba.
   Tata parca facu o scurta miscare a capului.Dar nu pentru mine.
   -Bennet!Nu suntem la bordel aici,stai cum trebuie in banca!tipa acesta nervos la o tipa.
   Tata nervos?Nu gaseai prea des asa ceva.
   Si ceilalti elevi erau la fel de uimiti ca si mine.
   -Mai aveti 10 minute si le iau!mai zise tata si scrise din nou ceva pe carnetel.
   'Nu sunt nebun,eu chiar simt ceva inauntrul meu.Spune-mi ca esti aici,Chris.'
   Un val de nervozitate trecu prin mine,zguduindu-ma.Voiam sa traiesc!Tata avea nevoie de mine!Eu aveam nevoie de el...De ce murisem?
   Usa clasei scartai dintr-odata si tata se uita intr-acolo.Se deschise din cauza curentului,dar am vazut pe fata lui tata ca el nu credea asta.Un mic zambet i se asternu pe fata si ramase acolo pentru restul orei.
   'Totul e bine...totul va fi bine' a mai scris el mai tarziu pe carnetel.
   Si chiar mi-am dorit sa-l cred,dar nu puteam.
   Va dura ceva timp ca Ivy sa gaseasca o vraja...nu mai zic ca Emma nu are experienta...nu stie ce poate face...nu stie cum...Nu stie nimic.
   Imi plang de mila ca un fraier...dar ce altceva pot sa fac?


      N.A:
       Dragi cititori,va prezint capitolul 15,un capitol de umplutura...Trebuia sa va dau ceva in seara asta,asa ca am scris prostiile astea...Daca vreti nu cititi....
      E scurt si scris repede....trebuie sa ma dezmeticesc putin,inainte sa public din nou...
      Voiam sa va mai zic de blogul unei prietene...Scrie o poveste faina acolo si va invit sa cititi aici.
      Ca sa fiu sincera,nu am citit decat primul capitol si mi-a placut...
      Va las acum...
      Noapte buna!:)

Concurs3

               Buna!!
            Concurs nou pe Bibliophile Mystery.Intrati aici,sunt premii foarte faine!!:):D
            O seara placuta!:*

Chapter 2:Meet humans

         Din perspectiva autorului

    Autobuzul opri in sfarsit si Vivian iesi in jungla orasului.Inauntrul ei era speriata.Foarte.  
    Se aseza pe o banca si privi in jur.Oameni peste tot.In fata ei era o intersecrie si multe treceri de pietoni.Oamenii treceau unul dupa altul,nimeni uitandu-se la cineva.Nici macar la ea,tipa in rochie alba,cu 2 cicatrici uriase pe spate.

   Se simtea straina.Se uitase ea mai toata viata la oameni dar...ce se vede de sus nu e ce-i jos.Era diferit.Era aglomerat.Era ingrozitor.
   Vivian isi facu curaj si se ridica.Se duse la masina galbena ce stia ca se numea 'taxi' si stia ca poate s-o duca oriunde.Intra inauntru si vazu un om intre doua varste,cu parul negru,albit pe alocuri,ce zambea la ea.
   -Buna ziua,domnisoara.Unde va duc?
   -Um,buna,zise Vivian si-i dadu foaia cu adresa.
   Asta era prima data cand mergea cu masina.Si nu-i placu deloc.
   Odata ce porni motorul,i se facu rau.Incerca sa se uite pe geam si sa imagineze la ea acasa,dar nu putea.Simtea ceva ciudat in stomac si ii era frica sa se faca de ras in fata acestui om.
   -Prima data in oras?sparse soferul linistea.
   -Da,sopti ea.
   Vivian se uita numai in fata acum.De peste tot se auzeau claxoane,lucru ce o tulbura.Spre fericirea ei,soferul zise:
   -Aici e.
   Parca langa trotuar si dupa ce Vivian ii dadu niste bani,zbura din masina.
   Noua ei casa era intr-un zgarie-nori.'Sper sa fie cat mai aproape de nori'gandi ea,uitandu-se la enorma cladire din fata ei.Isi facu curaj pentru a nu stiu cata oara in acea zi si merse spre scara blocului,intrand.In stanga,vazu o serie de scari urcand si langa aceasta era liftulSe uita dintr-o parte intr-alta,nestiind ce sa aleaga.
   Auzi pasi in spatele ei si se intoarse numaidecat.In scara intra o femeie batrana ce se sprijinea de un baston,carand multe pungi in maini.
   -Pot sa va ajut?se oferi politicoasa Vivian.
   -Multumesc,draguta.Locuiesc la ultimul etaj.
   Vivian intra in lift alaturi de femeie si o lasa pe aceasta sa apese butonul.Pe foaia ei,Vivian descoperi cu uimire,ca acum scria ca locuia pe acelasi etaj.Cuvintele nu erau dinainte acolo.'Laudat sa fie Ingerul Suprem.'gandi ea.
   -O,Dumnezeule!!Ce s-a intamplat cu spatele tau?se uimi femeia.
   -Un...accident nefericit,zise Vivian uitandu-se in jos.
   Femeia ii observa tristetea asa ca nu mai zise nimic.
   Odata ajunse la etaj,fata ii duse pungile in casa si isi lua la revere,pentru a-si cauta propria casa.Si o gasi.Era ultimul aparatament si era modificat,avand o terasa mare si pe jumatate acoperita.Apartamentul era plin de lucrui omenesti,electrice,cu care Vivian trebuia sa se obisnuiasca pentru a se putea hrani si integra in noua viata.
   In nori manca foarte rar,tot mancare de oameni.Dar ingerii nu aveau nevoie de mancare prea mult.Dar acum,ea era pe jumatate om,si trebuia sa se ingrijeasca.
   Vivian imbraca niste haine obisnuite-blugi si hanorac si incepu sa aranjeze lucrurile din casa dupa placul ei.Seara veni repede,si dupa ce ciuguli ceva din frigiderul dinainte aprovizionat,se culca.
   Dimineata,Vivian primi o scrisoare de la un necunoscut.Era de fapt urmatoarea cerere ce trebuia sa o indeplineasca.Sa mearga la facultate.
   Se imbraca repede in pantaloni albastri si o bluza,iesi din casa si lua iar un taxi.Urma sa urmeze cursurile primului an al NYU.Pe drum,Vivian se uita pe geam,la orasul aglomerat.Era surprinsa de tot ce vedea si se abtinea sa nu zica mereu 'Oh' si 'Ah' cadea o masina mai ciudata sau alte chestii.
   Soferul oprise chiar in fata facultatii.Ea ii multumi si cobori,nesigura.Arunca o privire spre cer si apoi incepu sa mearga unde mergeau si cei din jurul ei.Se opri in fata unui afis mare pe care era desenata in detaliu o harta.Vazu unde era ea,dar nu avea habar unde trebuie sa se duca.
   Cineva isi drese glasul si ea vazu langa ea un baiat,cam de varsta ei,uitandu-se curios la ea.Tipul avea parul castaniu deschis,ciufulit si ochii de o culoare ciudata,un albastru,sau gri foarte inchis.Era frumos,dar nu era cel pentru care Cazuse Vivian.

     Tipul vorbi,cu o voce ce te alina:
   -Te vad pierduta.Te pot ajuta?
   -Sigur,raspunse ea imediat.
   -Unde vrei sa ajungi?
   'Unde voiam sa ajung?'se intreba Vivian.Nu stia.
   -Ti-ai luat orarul?
   -Um..nu...zise ea nestiind sigur ce insemna 'orar'.
   'Parca ordinea orelor,nu?'
   -Bine,vino cu mine.Eu sunt Atheron.
   -Vivian,zise fata strangand mana intinsa a baiatului.
   Atingerea ii parea ciudat de familiara.De parca atingea un vechi prieten inger...'Dar Atheron nu avea cum sa fie inger,nu?L-as fi simtit...'gandi ea.
   -Si...de und eesti?o intreba el.
   'De unde sunt?Din Ceruri.Dar de unde sa mint ca sunt?'
   -De pe aici,zise nesigura.
    Nu stiuse niciodata sa minta cum trebuie.
   -Tu?
   -Tot de pe aici,ii zambi el.Uite,am ajuns.
    Vivian se uita in sus,vazand ca scria 'Secretariat'.Intra in incapere si Atheron o urma in liniste.Inauntru era o femeie,bruneta,cu parul scurt si cu ochelari cu rama patrata.
   -Buna ziua,zise ea.
   -Buna.Numele?
   'Numele??Ce nume am?De unde sa stiu?Doar Vivian mi se spune acolo sus...'
   -Mmm...Vivian..Vivian Angel.
   'Te rog sa ma gasesti ca prin minune!Te rog!!!'
   -Ah,am gasit.Poftim.
   Femeia intinse o foaie si fata o lua nesigura.
   -Multumesc,ii zise si se intoarse sa iasa.
   Atheron se mai uita o data la femeie si iesi si el.
   -Ce ora ai?
   Vivian se uita pe foaie,dar nu gasea unde avea prima ora.Atheron se apleca sa se uite pe foaie.
   -Psihologie.Eu am langa.Vino.
   Vivian era fericita ca el venea cu ea.Mergeau pe coridoarele largi,pe care mergeau grabiti si alti studenti.Ea tresarea de fiecare data cand cineva se izbea in ei.
   -Nu prea esti obisnutia cu aglomeratia,nu?o intreba Atheron.
   -Nu prea,recunoscu ea.
   Ajunsesera repede la o usa deasupra careia era o placuta pe care scria 'Jack Oward-Psihologie'
   -Te las aici,zise baiatul.Ne intalnim la 12 la cafenea?
   -Dar ce-i la 12?
   -Fereastra pentru toti.Pauza.O gasesti repede.
   -Bine.Ne vedem atunci.
   Atheron ii zambi inca o data si pleca inainte.Vivian respira adan si intra in clasa.Profesorul,un batranel,ii facu semn sa-si ocupe un loc si ora incepu.Vivian asculta cu atentie,chiar raspunzand la unele intrebari.
   Urmatoarele 2 ore de engleza trecura repede si Vivian mergea printre alti studenti,indreptandu-se,sperand ea,spre acea cafenea.Pana la urma,ajunse.Cafeneaua era ticsita cand intra.Peste tot,doar studenti mancand si razand.
   Vivian scurta incaperea cu privirea ei agera si-l vazu pe Atheron facandu-i cu mana de la o masa cu 2 locuri.Ea isi facu drum spre el,dar fu oprita de un grup de baieti.Unul solid iesi mai in fata,vrand s-o atinga,dar se feri.Zambea cuceritor la ea,si Vivian stia genul acesta de baieti.Ii vazuse de sus.
   -Ai cazut din cer?Fiindca arati exact ca un inger.
   Fata incremenise.
   'Poftim?De unde stia el?'
   O mana ii prinse bratul si o trase dintre acei baieti.Era Atheron.
   -Acel baiat...zise ea in timp ce se aseza pe scaun,inca surprinsa.
   -Nu te-ncrede in vorbele lui.E un idiot ce vrea sa para tare.
   -Ai auzit ce-a zis?
   Atheron zambi,aratandu-si dintii perfecti.
   -Voia sa te cucereasca.Nu stie nimic despre tine.
   -Dar...
   'Stai asa.Nu stie nimic despre mine?El stie ceva??'
   -Stii tu?
   Atheron rase.
           -Te-am mirosit inca de cand ai coborat din taxi,zise el.
   -Dar cum??Doar nu esti...
   Vivian incremenise,din nou.'Este posibil sa fie inger?Dar nu mirosea deloc ca unul.Si el a zis ca m-a mirosit...'
   -Da,Vivian,sunt inger.Si tu la fel.
   'Oh!De aici faptul ca mi s-a parut cunoscuta atingerea sa.El locuise odata in Ceruri!'
   -Dar eu nu te-am putut mirosi.zise ea.Doar daca esti Damnat iti pierzi mirosul si...
    Atheron ii facu din ochi,zambind.
   'O,Dumnezeule!El chiar era un Damnat!Un Inger Cazut neiertat,blestemat..pedepsit...Doamne,apara-ma!'
   Atheron ii atinse mana.
   -Tu de ce ai Cazut?


            ***


            Hei,bloggeri!
            Aici e capitolul 2 din noua poveste,Caderea unui inger
            Sper sa va placa!:*
            O seara placuta!>:D<