Capitolul 19

            Din perspectiva autorului
           
    Toti cei ce fusesera in cimitir si facura parte din vraja erau inconstienti.Cel mai grav era Chris,fantoma.El era ranit fizic.Dar acum,era in stare stabila.
    Numai cu fetele nu se stia ce au.Ele doar pareau ca dorm.Dar problema era ca trecuse deja o zi intreaga si nu dadura nici un semn.Erau poate doar obosite.Ele si-au folisit toata puterea ce au avut-o impreuna,pentru a-l invia pe Christian Green,ceea ce au reusit.
    Mintea fostei fantome era in ceata deasa.Vedea doar dungi albe si negre,de parca viziona niste purici la un program TV.Auzea zgomote in jurul sau si simtea ca il durea tot corpul.Auzi claxoane in jur si apoi un sunet mai puternic,apoi nimic.Doar niste bip-uri scurte.Nimic altceva.
    Fiica vanatoarei de fantome,Emma,avea vise cu mama ei.Si se simtea rpea bine ca sa se trezeasca.Nu ii era nici foame,nici sete.Ii era bine.
    Vrajitoarea se simtea prinsa-n neant.Blocata.Singura si neajutorata.Nu intelegea nimic.
    Toti parintii se aflau in sala de asteptare,ingrijorati,obositi si posomarati.
    Domnul Black se invinovatea.Nu trebuia sa vina niciodata aici impreuna cu Emma.
    O puse intr-un pericol enorm.Nu trebuia sa ii spuna nici ce patise cu adevarat mama sa,Samantha.Cu ce se ocupa ea.Si inca nu ii spusese totul.Daca ar sti Emma ca el chiar ajunse chiar sa ucida ca sa isi apere sotia,si chiar si pe ea.
    Cand era mica,darul Emmei era mai dezvoltat.Ea obisnuia sa vorbeasca si sa se joace mereu cu fantomele,alti copii si parinti crezand ca e vorba doar despre prieteni imaginari.Odata ce crescuse,uita de fantome.
    Domnul Green,era o alta poveste.Inainte sa vina Emma in clasa lui,il simtise mereu pe Christian langa el.Ajungea sa creada ca e nebun,dar totul se clarifica.
    Mai intai,ii murise sotia si ramase doar cu fiul sau.Reusi sa treaca peste,sa fie  un exemplu pentru fiul sau.Dar cand murise si acesta,crezu ca poate e blestemat.Atatea nenorociri pentru un singur om?Tragic.
    Cand ii spuse tatal Emmei ca fiul sau era fantoma acum,crezu imediat.Era atat de trist si abatut ca putea sa creada ca si luna e din branza.
    Acum,el e fericit ca fiul sau e viu.Chiar de e ranit,are un sentiment ca isi va reveni curand.Si atunci,ei vor trebui sa paraseasca orasul.Vor trebui sa-si paraseasca viata ce-o avusesera aici,prietenii...O vor scoate ei la capat cumva.
    Parintii lui Ivy se certasera.Tatal ei nu stia nimic despre vrajitorie pana acum,si tipase intr-una la sotia sa ca e vina ei ca Ivy e inconstienta.Daca ar fi stiu de la icneput ca se casatorea cu o vrajitoare,ar fi fost altfel acum.El ar fi vorbit cu Ivy,si atunci,ea poate i-ar fi cerut voie sa faca vraja,si el,ca un tata exemplu,ii spunea nu,ca putea fi periculos.
    Dar totul se itnamplase deja.Nu poti sa schimbi trecutul.
    Mama lui Ivy se simtea slabita,obosita.Nu stia ca Ivy descoperise ca era vrajitoare.Ba chiar sa faca ea o vraja?Va trebui sa poarte o discutie cu ea cand se va trezi.

    Mai trecu inca o zi,si in sfarsit,Emma dadea semne ca se trezeste.Tatal ei o tinea de mana.
    Emma deschise ochii dar inchise inapoi,din cauza luminii.Incerca din nou,si-l vazu pe tatal ei zambind.
    -Buna scumpo,zise el.
    -Taaataa...incerca ea sa vorbeasca,dar parca nu avea voce.
    -Iti aduc niste apa?
    Emma dadu din cap si tatal ei se grabi sa-i aduca apa.Ea bau tot paharul.
    -Ce s-a intamplat?intreba ea,dar imediat ii aparura imagini in minte cu ea,Ivy si Chris in cimitir.E bine Chris?
    Fata tatalui ei se schimba si ea se gandi la ce-i mai rau.
    -E incostient,dar e bine.Traieste.
    Emma expira linistita.Reusise ce ii promise lui Chris ca va face.
             
    -Si Ivy?
    -E inconstienta si ea.Dar va fi bine.
    -Va fi bine,repeta Emma pentru ea.
    Intre timp,se trezi si Chris.Domnul Green era acolo,langa el.
    -Ce s-a intamplat?intreba el nauc miscandu-se putin,apoi strambandu-se din cauza durerii.
              
    -Stai nemiscat.Ai multe rani.
    -De ce?
    -Ai fost o...Stai,nu-ti amintesti?intreba ingrijorat tatal sau.
    -Nu,zise Chris.Ar trebui?
    -Voi chema doctorul,zise Green si iesi din salon.
    Doctorul veni imediat,si,dupa ce il consulta ramase sa vorbeasca cu el.
    -De ce nu isi aminteste ca a...facut un accident?
    -Se intampla adesea pierderi de memorie.Poate fi de vina lovitura ce a suferit-o la cap.Sau poate el,in interior,nu vrea sa-si aminteasca.
    -Inteleg...
    Doctorul se retrase,spunand ca maine l-ar putea externa.Domnul Green se intoarse la fiul sau.
    -Cred ca...imi amintesc ceva,zise Chris incruntat.
    -Ce anume?
    Tatal sau se aseza,pe un scaun,langa pat,sperand ca isi aminteste ce trebuie.
    -Eram in masina...Cineva a intrat in mine...Apoi nimic.
    -Atat iti amintesti?ofta Green.
    -Da.
    -Bine,te las sa te odihnesti acum.De ceva,chemi o asistenta.
    Chris incuviinta din cap si tatal sau iesi.Inchise ochii si adormi repede.
    Domnul Green dadu nas in nas cu Black si ii zise imediat ca fiul sau nu isi aminteste.
    -Si Emma s-a trezit.
    -E bine?isi aminteste?
    -Da.
    Domnul Black se intoarse in salonul fetei lui si ramase cu ea,in timp ce ea dormea.Si domnul Green se intoarse la fiul sau.

    *

    Trecu inca jumatate de zi pana ce se trezi si vrajitoarea.Era putin confuza,dar mama sa o ajutase sa isi aminteasca ce facuse.
              
    Ea fusese inconstienta din cauza ca vraja ce o facuse,fusese cu mult peste puterile ei de vrajitoare.Chiar de o avusese si pe Emma acolo,care fusese elementul cheie,tot trebuia si mai mutla putere.Puteau chiar sa moara cu totii in acea seara.
    Tatal lui Ivy veni si el sa vorbeasca singur cu fiica sa.Aceasta ii spuse ca nu trebuia sa se supere pe mama sa,fiindca nici ea nu stie ca ea stie de vrajitorie.El intelese toata chestia si in umratoarea ora,se impacase cu sotia sa.
    Seara trecu si veni dimineata.Toti trei urmau sa fie externati si s-au intalnit,prin pura coincidenta,in sala unde parintii trebuia sa semneze fisa de externare.
    Mai intai,se vazura Ivy si Emma.Se imbratisara si amandoua ramasera statui,cand aparu Chris,mergand incet,alaturi de tatal sau.
    Emma dadu sa mearga spre el,dar o oprise Ivy.
    -Nu te cunoaste.Nu stie cine esti!
    -Of,bine...
    Chris le vazu pe amandoua si o recunoscu pe Ivy.
    -Hei,Ivy!
    -Se pare ca de mine isi aminteste,sopti Ivy.
    Chris se apropie de ele si Ivy i-o prezinta pe Emma.Chris o priveste lung,dar nu da semne ca o recunoaste.
    -Esti bine?Am auzit ca ai avut un accident cam naspa...zise Ivy.
    Chris dadu din umeri.
    -Sunt sanatos.Dar sunt suparat ca plec din Londra.
    -Pleci?intrebara ambele fete.
             
             
                            [ok,gif-ul asta mi s-a parut prea amuzant ca sa nu il pun pe aici:))]

    -Da...tata vrea asta.Habar n-am de ce.
    -Aha,facura fetele.
    Domnul Green veni spre ei,iar Chris isi lua la revere de la fete.
    -Pa Ivy....Emma.
    La Emma se uita mai lung decat trebuia.
    'Poate ii sunt cunoscuta' gandi Emma.
    Chris arata confuz.
    'Sau poate nu...'

             ~


             Inca un capitol din aceasta poveste:)
             Nu cred ca o sa fiti multumiti ca Chris nu isi mai aminteste ca a fost fantoma,dar nah..trebuia sa se intample ceva:))
              Va las acum...lasati un comentariu,daca v-a palcut si vreti cat mai repede continuarea!:D