Epilog

 


    Chloe


    Daca stai prea mult singura,intr-o camera,vei ajunge sa innebunesti.Acum ii inteleg pe cei cu frica de spatii inchise.Era asa de plictisitor.
    Am cercetat camera de vreo 10 ori.In coltul de langa geam al camerei mele era un paianjen-sa imi amintesc sa dau cu matura pe acolo.
    Sunt pedepsita si foarte plictisita.Aparent,lipsind o zi intreaga din oras cu prietenul meu,insemna sex,pentru parintii mei.Asa am ajuns aici.Cel mai naspa este ca mama mi-a taiat linia de la Internet si nu pot vorbi cu Anna.
    A trecut o saptamana de atunci...Suntem in august.Nu am mai vorbit nici cu Jason,dar sunt sigura ca si parintii sai i-au facut o morala.Daca ar sti ei ce ni s-a intamplat cu adevarat...
    Dupa ce au plecat vampirii am mers spre casa cu Jason,iar acolo ne-am prabusit pe pat,si am adormit.Ne-am trezit pe la 6 seara,cu apeluri ratate de la parinti.Amintindu-mi de ceea ce se intamplase,nu prea mi-a pasat de ceea ce ar fi zis parintii.Am incercat sa le spun ca am adormit dar ei veneau cu acuzatia ca i-am mintit...ceea ce chiar facusem cu o zi in urma.
    Am lasat cartea din mana cand usa se deschise cu putere.In cadrul ei era mama.Chiar nu stie sa bata la usa?
    -Te cauta un baiat la telefon,zise mama cu o privire intrebatoare.
    Mi-am bagat nasul inapoi in carte si am intrebat:
    -A spus cine este?
    -Nu.Credeam ca poate stii tu.
    -Jason stie ca sunt pedepsita,nu m-ar suna,am zis pe un ton plictisit.
    Poate era greseala.
    -Numarul este strain.
    M-am uitat cu uimire la ea.Ar fi putut sa fie unul dintre vampiri.Ei erau in Londra,din cate stiam.
    -Pot sa ma duc sa vad cine e?am intrebat incercand sa fac niste ochi de catelusi.
    -Bine,dar nu mult.Esti inca pedepsita. 
    Am aruncat cartea si am fugit pe scari si am pus telefonul la ureche.
    -Alo?
    -Chloe?Sunt Will.
    -Oh...Este...iubita ta acolo?am intrebat vazand ca mama era in capul scarilor.
    -Acum ti-o dau.
    -Chloe?
    -Buna.Nu am putut sa vorbesc cu tine,fiindca eram si sunt pedepsita.
    -A...Si asta doar din vina mea.
    -Nu-i adevarat.Totusi...Ma bucur ca ai sunat.
    -Si eu ma bucur ca-ti aud din nou vocea.
    -Nu mai pot vorbi mult,am zis uitandu-ma la privirea manioasa a mamei.
    -Bine...Cand se termina pedeapsa?
    -Peste o saptamana,am zis trista ca trebuia sa mai rezist.
    -Bine...Ai grija de tine.
    -Si tu,i-am zis inchizandu-i si dandu-i telefonul mamei.
    -Cine era?intreba ea curioasa.
    -Niste prieteni de la schimbul de scoli..am mintit eu.
    -Bine...Dute in camera ta.Peste o ora luam cina.
    Inapoi in Infern...


    ***

    ~peste doua luni~


    Jason

    'Viata este minunata',am zis in gand pentru a zecea oara in ziua aceea.Mergeam cu Chloe,tinandu-ne de mana,prin parc,privind cum frunzele cadeau,lasand copacii goi.

    O melodie de pian se auzi si stiam ca e telefonul lui Chloe.Ea sari fericita,stiind cine o suna si raspunse la telefon,toata un zambet.Am lasat-o in voia ei si m-am dus pe o banca,ca sa o privesc.
    Ultimele doua luni au fost incredibile.Vacanta s-a terminat mult prea repede,si scoala a revenit in viata noastra.Nu ii duceam prea mult dorul,nici eu,nici Chloe.Noi deja ne-am decis sa mergem la aceeasi facultate,MIT[Massachusetts Institute of Technology].Sper doar ca parintii sa ne lase,dupa intamplarea din vara de la casa de vacanta.
    Chloe a pastrat legatura cu Anna Brandon,cea mai buna prietena a ei,si vampir,pe cand eu m-am imprietenit cu ceilalti vampiri(Will,Lizzie si Eric).De Chace nu mai auzisem nimic,si asta era foarte bine.Nu o mai voiam in pericol pe iubita mea.
    Chloe rase tare,si eu am zambit pentru mine.Era asa de fericita ca si-a regasit prietena.Chiar daca comunicau la distanta,Anna nu avea altceva de facut decat sa vorbeasca cu ea.Will mi-a zis ca ea inca nu poate merge la scoala,fiindca nu are control absolut asupra fiintei ei.Dar restul grupului se ducea la scoala,si am inteles ca erau in ultimul an.Mi-a povestit,de asemenea,cum au fost toti transfomati de catre Chace,si faptul ca erau si rude cu el.
    Recunosc ca nu il intelegeam deloc pe Chace.Ar fi mai multe motive de ce i-a transformat pe toti.Dar...De ce ia supus la asemenea durere?Will imi spuse ca doare cand esti in proces de transformare.Nici intr-o mie de ani nu voiam sa aiba Chloe o asemenea durere.
    Ura mea pentru Chace crestea si din cauza ca ma ranise la casa de vacanta.Si mai mult,ca o vana pe Chloe.
    Dar pana la urma,totul s-a terminat cu bine.
    Eu eram bine,Chloe era bine si Anna 'traia'.
    -La ce te gandesti asa de intens?imi intrerupse gandurile Chloe,care terminase discutia si se aseza langa mine,luandu-ma de gat.
    M-am uitat in ochii ei,acoperiti de bretonul ala enervant,si i-am zis: 
    -La cat de mult te iubesc.
    Ea zambi cu toti dintii si ma saruta.
    -Si eu te iubesc.
    Si am ramas acolo pentru ore intregi,tinandu-ne in brate,gandindu-ne la viitor.Aveam o intreaga viata inainte,si speram sa fiu mereu cu Chloe.
    M-am uitat din nou la ea.
    'Da,suntem facuti unul pentru altul'.

    Nota:This is the end.Sper ca v-a placut ficul meu si ca o sa cititi in continuare ce voi mai scrie.Spuneti-va parerea,dati sfaturi,faceti ce vreti,doar sa nu ma injurati!
    Pana data viitoare...

                                           ~Law.